Cu ce s-au ales liberalii după congresul PPE: Un ”Nein” dureros din Austria, plus o investiție politică în Ursula von der Leyen

Congresul Popularilor europeni de la București s-a încheiat cu un NU al cancelarului austriac față de intrarea României în Schengen. Refuzul lui Nehammer, venit după întâlnirile cu Iohannis, Ciucă și Ciolacu a pus în umbră tot evenimentul organizat de PNL la Romexpo. Dar liberalii și colegii lor de alianță au un câștig politic cert: ascendentul moral asupra Ursulei von der Leyen, susținută puternic de București pentru un nou mandat la Comisia Europeană.

Refuzul cancelarului austriac nu e surprinzător, dar uimitoare e aroganța. E clar că veto-ul lui Nehammer e de uz intern: îl așteaptă în toamnă alegerile parlamentare, iar tema migrației e una importantă pentru Austria.

Era de așteptat ca Nehammer să fie mai discret la București și să-și comunice vetoul în Austria, pentru electoratul de acasă. Complet lipsit de diplomație, oficialul de la Viena a transmis pe X un mesaj dur despre Schengen imediat după întâlnirea de la Cotroceni.

Dacă NU-ul lui Nehammer e momentul politic cel mai vizibil de la Congresul PPE, evenimentul cel mai relevant e desemnarea Ursulei von der Leyen drept candidatul popularilor pentru încă un mandat la șefia Comisiei Europene.

Iohannis, Ciucă și PNL au organizat la standarde decente congresul de la Romexpo, o adevărată desfășurare de forțe la care au participat zeci de lideri europeni de prim rang, mulți dintre ei duși la întâlniri atât la Cotroceni, cât și la Palatul Victoria. Iar pentru Ursula von der Leyen a fost un moment-cheie pe care îl va lega permanent de România.

De altfel, șefa Comisiei Europene și-a exprimat clar recunoștința în discursul de la Romexpo: ”Suntem atât de mândri de Klaus Iohannis, pentru conducerea României, pentru sprijinul pe care l-a oferit şi pentru faptul că este un extraordinar european”.

Sprijinul puternic dat de liberali Ursulei von der Leyen nu va fi uitat. Asta nu înseamnă automat că în viitorul mandat de președinte al Comisiei Europene ea va închide ochii la eventuale derapaje ale unui guvern din care va face parte PNL, dar crește probabilitatea unui astfel de scenariu. De altfel, Comisia condusă acum de von der Leyen a avut constant în ultimii doi ani această atitudine extrem de prietenoasă față de România.

Bruxelles-ul a închis ochii constant la derapajele din justiție ale puterii PSD-PNL și a ignorat semnalele date de magistrații reformiști. ”Comisia Europeană nu își mai respectă rolul de gardian al tratatului UE. Ne simțim lăsați singuri, nu iau în seamă avertismentele noastre despre situația dezastruoasă din justiție, e mai rău decât pe vremea Rodicăi Stănoiu”, ne-au spus mai mulți specialiști din justiție vânați de Inspecția Judiciară și CSM pentru că îndrăznesc să spună adevărul despre contrareforma accelerată din sistem.

Comisia Europeană nu doar că a închis ochii în ultimii doi ani și jumătate la sabotarea reformelor și la numirile dubioase în posturi de conducere. A dat două mari bile albe Bucureștiului: a ridicat MCV și a emis un raport Schengen ultra-laudativ, care ignora problemele de corupție sistemică din vămile românești.

Am simțit la prima mână atitudinea Comisiei față de puterea de la București. În discuțiile purtate la Bruxelles mi-a fost clar că experții Comisiei Europeană cunosc perfect problemele României și încearcă să le pună pe agendă pentru a fi rezolvate, dar totul se blochează la nivel politic. Puterea de la București se bucură de cvasi-imunitate. Iar explicația e atitudinea pro-ucraineană fără rezerve a României și ajutorul dat Kievului în plină invazie rusă. Nu e deloc puțin lucru dacă ne uităm în regiune și vedem câte bătăi de cap dau pe acest subiect țări precum Ungaria, Slovacia, Bulgaria (cel puțin în prima fază a războiului) sau chiar Polonia.

În acest context, e de așteptat ca Ursula von der Leyen să nu își schimbe abordarea față de România dacă va avea la București tot un interlocutor liberal, fie că e vorba de viitorul președinte sau prim-ministru.

Și pentru că a venit vorba despre viitoarele posturi de conducere, să notăm că congresul PPE s-a încheiat fără ca președintele Iohannis să primească vreun semnal politic că e în cărți pentru vreun post la nivel european. Singurul care a abordat subiectul a fost șeful Popularilor Europeni, Manfred Weber, care a spus că ”avem nevoie ca un politician din țările central și est-europene să fie în conducerea UE, situația actuală e inacceptabilă”. Suficient de vag și neangajant pentru (încă) președintele României, care vizează un post la vârful Uniunii, însă tocmai investiția politică în Ursula von der Leyen s-ar putea să-l ajute pe Iohannis mai mult decât putem anticipa acum.