Cu Meloni da, cu Orban nu: noua Europă se reconfigurează

Analiză El Mundo, via Rador Radio România:

Realegerea Ursulei von der Leyen și a Robertei Metsola în funcțiile de președintă a Comisiei, respectiv a Parlamentului European, a confirmat în această săptămână continuitatea UE pentru următorii cinci ani. Cea de-a zecea legislatură începe cu Europa mai polarizată și mai fragmentată. Și începe să ruleze cu provocări majore atât în ​​interiorul cât și în afara granițelor sale. Prioritatea este promovarea independenței europene într-o lume în flăcări. Odată cu schimbarea ciclului Comisia Geopolitică face loc Comisiei de Apărare și Competitivitate.

Noua Europă care se naşte din ultimele alegeri este cea mai înclinată spre dreapta. Nu numai în Parlamentul European. Următorul colegiu al comisarilor va avea 13 locuri pentru Partidul Popular și 2 pentru conservatori, în fața unei social-democrații slăbite, care se va confrunta cu următoarea probă de foc la alegerile germane de anul viitor.

În timp ce conducerea axei franco-germane moare, Marine Le Pen își pregătește drumul pentru alegerile prezidențiale din 2027. Sosirea lui Le Pen la Palatul Elysée ar avea consecințe brutale pentru blocul comunitar. Se anticipează că la sfârșitul deceniului UE va fi schimbată. Și viitorul ei anticipează nori întunecați.

Sesiunea plenară de la Strasbourg a aprobat săptămâna aceasta al doilea mandat al Ursulei Von der Leyen. Ea va fi din nou la frâiele Executivului comunitar pentru încă cinci an. A câștigat o victorie mai confortabilă decât se anticipa, cu 41 de voturi peste cele 360 ​​necesare. Primul său mandat a trecut cu bine și își întărește conducerea. În 2019 a promovat examenul cu doar nouă voturi peste prag.

Una dintre marile necunoscute ale acestui vot – care este secret – e legată de cei 24 de europarlamentari ai Fraților Italiei, partidul Giorgiei Meloni. Marea coaliție a popularilor, social-democraților și liberalilor a avut 401 de voturi, dar ținând cont de fuga unora dintre ei, viitorul lui Von der Leyen a fost în mâinile Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) lui Meloni sau ale Verzilor. În cele din urmă ecologiștii au fost cei care au salvat-o votând masiv în favoarea ei, deși programul său climatic pentru noul mandat este mai puțin ambițios.

Italianca și-a ascuns cărțile până la final. A votat împotrivă. Argumentul a fost: conservatorii nu pot face parte dintr-o mare coaliție care include „învinșii” liberali și verzi, formațiuni care s-au prăbușit la ultimele alegeri europene. Într-un filmuleț publicat pe rețelele de socializare, premierul transalpin a afirmat că decizia ei urmat principiul „a nu împărtăși metoda și meritul”. Dar a adoptat un mesaj și un ton de conciliere. „Acest lucru nu va compromite colaborarea [cu Comisia Europeană] în multe chestiuni, precum imigrația”, a confirmat Meloni în timp ce i-a urat lui Von der Leyen „baftă”.

Von der Leyen și Meloni au o relație cordială. La scurt timp după proclamarea ei ca prim-ministru italian, Meloni a fost primită pe covorul roșu la Berlaymont. În ciuda îndoielilor care predominau la acea vreme cu privire la agenda europeană a președintei ultraconservatoare.

În timpul campaniei electorale Von der Leyen a curtat-o ​​pe Meloni, pe care a sponsorizat-o pentru a-i normaliza prezența în jocul instituțional. „Este pro-Ucraina, pro-statul de drept și pro-NATO”, a repetat ea. Italianca a apărut drept reprezentantul unei drepte radicale bune și digerabile, un potențial aliat departe de forțele extremiste și pro-ruse care au apărut în noua Cameră: Patrioții pentru Europa ai lui Orban, Vox și Le Pen, și Europa Națiunilor Suverane, condusă de Alternativa pentru Germania (AfD).

La sfârșitul lunii iunie Meloni s-a abținut de la nominalizarea lui Von der Leyen, după ce a fost evitată de restul liderilor europeni. La scurt timp după aceea aliații ei tradiționali Vox au abandonat-o pentru a se alătura Patrioților lui Orban, care i-au alungat pe conservatori de pe locul trei în Camera Europeană, devenind principala familie europeană de opoziție. Recenta ei respingere a lui Von der Leyen o izolează și mai mult în cameră.

În doar câteva săptămâni, Meloni a trecut de la a fi regina Europei la granița cu ostracizarea. Prestigioasa revistă „The Economist” a prezentat recent pe coperta sa o imagine cu Ursula von der Leyen, Georgia Meloni și Marine Le Pen sub titlul: cele trei femei care vor modela viitorul Europei. Italianca se afla în centrul imaginii.

După o lună şi jumătate, sentimentul este unul de confuzie, lipsă de strategie și improvizație la Roma.

În ciuda acestui fapt, a treia putere a zonei euro va avea multe de spus în noua Europă. Deocamdată, Von der Leyen i-a promis deja un scaun cu rang de vicepreședinte pentru a reduce povara birocratică pe lângă numirea unui comisar pentru Mediterana. Von der Leyen și Meloni se înțeleg și au nevoie una de cealaltă. Din spatele ușilor închise această distanță aparentă îi permite lui Von der Leyen să proiecteze o imagine a distanței față de dreapta radicală și dreptei italiene să facă același lucru cu establishment-ul. Dar, în culise, sunt mai mult decât dispuse să colaboreze în interesul reciproc.

Percepția lui Meloni este la ani lumină de Viktor Orban, care de la un mandat la altul a trecut de la a face parte din Partidul Popular European – din care a fost expulzat în 2021 – la a crea și a conduce Patrioții, una dintre cele mai eurosceptice grupuri. Relația dintre Budapesta și Bruxelles este din ce în ce mai tensionată.

Orban este deja un duşman intern. UE și Ungaria se îndreaptă către o ciocnire directă. Iar tonul devine din ce în ce ridicat. „Nu voi accepta niciodată ca demagogii și extremiștii să ne distrugă modul de viață european”, a spus Von der Leyen de la atriumul de la Strasbourg, unde a avertizat că fondurile europene sunt și vor fi legate de respectarea statului de drept. Dar, cu câteva luni în urmă, Comisia a dezghețat 10 miliarde pentru Ungaria care – întâmplător sau nu – câteva ore mai târziu și-a ridicat dreptul de veto asupra unui nou pachet de ajutor pentru Ucraina.

Partidul lui Orban a votat împotriva lui Von der Leyen, susținând că reprezintă „un eșec”, „mai mult centralism” și „mai puțină libertate”. Totuşi, amenințarea pe care premierul ungar o reprezintă pentru viitorul UE se extinde cu mult dincolo de Parlamentul European, care i-a impus un cordon sanitar. Extrema dreaptă, mai numeroasă ca niciodată în cameră, va face zgomot, va întrerupe dezbaterile și se va da în spectacol, așa cum s-a demonstrat în sesiunea de deschidere din această săptămână. Dar va fi greu de stabilit o agendă împotriva marii coaliții, care, deși agonizează, rezistă.

Cu toate acestea, Consiliul European nu poate ignora acest lucru. Pe 1 iulie, Ungaria a inaugurat președinția rotativă a Consiliului cu un turneu de pace cu escale la Moscova, Beijing și reședința lui Donald Trump. După ani de zile în care a fost izolat între semenii săi europeni, Orban așteaptă cu nerăbdare victoria republicanului în noiembrie. Împreună vor să se proiecteze ca nişte Mesia ai păcii. Și prima implicație va fi oprirea ajutorului pentru Ucraina. „Dumnezeu are un plan pentru Donald Trump și care ar putea fi planul lui Dumnezeu în vremuri de război ca acestea, dacă nu ca acest lider să ne aducă pacea?”, a afirmat el vineri la radioul local.

În afara granițelor comunității, principala provocare își are propriul nume. O victorie pentru Donald Trump ar duce la tensiuni comerciale, eșecuri în lupta împotriva schimbărilor climatice și o oprire bruscă a ajutorului militar pentru Ucraina. UE se pregătește pentru acest scenariu punând primele pietre pentru crearea Securității UE cu un comisar pentru Apărare și cu intenția de a-și consolida industriile pentru a depinde mai puțin de fratele său mai mare aflat de cealaltă parte a Atlanticului.

La aceasta se adaugă incertitudinea cu privire la războiul din Ucraina, pierderea credibilității morale în fața Sudului Global din cauza diviziunilor și conflictului din Gaza, mutația războaielor tradiționale la amenințări hibride mai sofisticate, butoiul de pulbere din Sahel sau nerăbdarea Balcanilor de Vest, Moldovei și Ucrainei de a se alătura clubului comunitar.

Von der Leyen a subliniat deja care vor fi liniile ei prioritare pentru noul mandat. Ambiția climatică scade, securitatea și apărarea cresc. Marea sa prioritate va fi competitivitatea UE într-o lume din ce în ce mai conflictuală, volatilă și protecționistă. Discursul său în sesiunea plenară din orașul francez a avut multe accente progresiste. Ea a fost chemată să-i convingă pe liberali, social-democrați și verzi. Dar promisiunile pentru banca din stânga sa sunt timide. Portofoliul unei Comisii care include locuințe, cea mai mare solicitare a social-democraților, se ciocnește de lipsa de competențe a Bruxelles-ului în această chestiune.

Acolo unde nu ezită să fie dură este imigrația, problema exploatată de extrema dreaptă pentru a câștiga voturi. Aceasta este şi una dintre chestiunile cele mai importante pentru Meloni. Și aici Von der Leyen în special și europenii populari în general susțin calea lui Meloni de consolidare a controalelor la frontieră, încheierea acordurilor cu țări terțe sau externalizarea procesului de azil în afara UE.

UE trebuie să facă față tuturor acestor lucruri cu un hemiciclu, o politică și o societate extrem de polarizate și în mijlocul ascensiunii forțelor populiste. „Democrația este comoara noastră comună. Este forul în care ne putem exprima diferențele și dezacordurile. Și este pe cât de vitală, pe atât de fragilă. Am considerat-o multă vreme ca fiind ceva de la sine înțeles. Am devenit democrați înstăriți. Dar astăzi democrațiile noastre sunt amenințate”, avertizează președinta realeasă.

Sursa: EL MUNDO / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea