Cu sau fără acord comercial, Brexit promite să zguduie şi mai mult economia britanică în momentul în care aceasta trece deja prin furtuna istorică a pandemiei şi în care îmbunătățirea întârzie să se manifesteze

La 1 ianuarie, Regatul Unit se va îndepărta de UE, principalul său partener comercial, ieşind din piaţa unică şi din uniunea vamală, care au fost profitabile pentru multe companii britanice timp de decenii.

Dacă amploarea daunelor va depinde de rezultatul negocierilor în curs între Londra şi Bruxelles, economiştii se aşteaptă ca Brexit să fie dureros din punct de vedere economic.

Foarte respectata London School of Economics merge până acolo încât estimează că un Brexit fără acord, adică o revenire la taxe vamale şi controale la frontiere, va fi mai costisitor decât Covid-19, deoarece consecinţele sale se vor face simţite pe o perioadă mai lungă.

Precedentul guvern conservator nu a ascuns impactul Brexit în documente oficiale dezvăluite la sfârşitul lui 2018.

Potrivit estimărilor din acea vreme, un „no deal” ar face să scadă PIB cu 7,67% în 15 ani. Un acord comercial l-ar reduce cu 4,9%, adică un impact destul de sever, semn al provocării pe care o reprezintă ieşirea din UE.

Lipsa unui acord comercial, adevărat dublu şoc împreună cu pandemia, se va traduce de la 1 ianuarie prin revenirea regulilor OMC cu taxe vamale uneori prohibitive pe o serie întreagă de produse, mergând de la piese de maşini la carnea de vită.

Ar putea totuşi să fie mai mult sau mai puţin defavorabil în funcţie de gradul cooperării pe care o vor păstra Londra şi Bruxellesul.

Pentru multe companii costurile vor creşte de la o zi la alta şi preţurile pentru consumatori ar urma să crească, în special în domeniul alimentar şi al produselor proaspete, importante în cantitate mare din UE. Acest efect ar putea fi chiar amplificat de căderea lirei sterline, care ar ridica costul bunurilor importate.

Dar un acord comercial va fi departe de a rezolva toate problemele şi va rămâne mult mai puţin avantajos decât piaţa unică, care asigură schimburi fluide cu continentul.

Un tratat de liber schimb suprimă sau reduce foarte mult taxele vamale, dar nu anulează formalităţile administrative şi controalele la frontiere. De aceea se construiesc zece mari parcări pentru camioane în sudul Angliei pentru a limita ambuteiajele danteşti care sunt de temut într-o primă etapă.

„Vor exista perturbări inevitabile până când companiile se vor familiariza cu noile reguli. Dar această perioadă ar trebui sa fie relativ scurtă” şi Londra şi Bruxellesul „s-ar putea înţelege rapid pe echivalenţe pentru serviciile financiare”, un sector crucial pentru Regatul Unit, remarca Thomas Pugh, economist la Capital Economics.

Banca Angliei (BoE) prevede totuşi o scădere a exporturilor şi o perturbare a lanţurilor de aprovizionare, cu o scădere cu 1% a produsului intern brut în primul trimestru din 2021.

Companiile şi pieţele au învăţat să trăiască cu incertitudinea de la şocul pe care li l-a produs votul britanicilor pentru Brexit la referendumul din 2016.

Şoc dublu?

După patru ani şi jumătate, patronatul şi sindicatele presează guvernul să facă totul pentru a evita un „no deal”.

„Este un moment foarte frustrant”, dar „nu e de domeniul companiilor, este politică”, declara pentru „Financial Times” în acest weekend, fatalist, Tony Danker, noul şef al principalei organizaţii patronale CBI.

Sectorul auto este deosebit de expus, deoarece exportă o mare parte a producţiei spre UE şi are pe teritoriul său mari constructori internaţionali, gata să-şi facă valizele dacă Brexit iese prost.

Compania japoneza Nissan nu a ascuns faptul că viitorul uzinei sale uriaşe din Sunderland este în joc.

Prim-ministrul Boris Johnson dă asigurări că ţara va prospera chiar în caz de „no deal”, în special încheind acorduri comerciale peste tot în lume.

Realitatea Brexit, o dată cu ieşirea efectivă la 1 ianuarie la finalul unei perioade de tranziţie, vine în cel mai prost moment pentru economia britanică, care abia îşi revine din şocul pandemiei şi recesiunea istorică evaluată la 11,3% pentru 2020 de serviciile guvernului, înainte de a creşte cu 5,5% în 2021.

În opinia OCDE, ţara este într-un „moment critic” confruntată cu aceste două şocuri.

Organizaţia prevede că economia britanică va rămâne în scădere cu 6% la finalul lui 2021 faţă de nivelul său de dinaintea crizei.

Doar Argentina (-8%) are rezultate mai proaste printre principalele economii mondiale.

Sursa: La Libre Belgique / Traducere: Gabriela Sîrbu (Rador)