Cultul personalităţii ia avânt în Rusia: Elevii, unii de doar 6 ani, au dat test la istorie din interviul lui Putin cu Tucker Carlson

Elevii din întreaga Rusie au participat luna aceasta la un test de istorie care a implicat vizionarea unor extrase din interviul lui Vladimir Putin cu jurnalistul american Tucker Carlson, potrivit postărilor pe reţelele sociale din numeroase şcoli, relatează Reuters, citată de News.ro.

Putin şi-a început interviul de două ore, acordat în februarie, ţinându-i o prelegere lui Carlson timp de aproximativ o jumătate de oră despre istoria Rusiei începând cu anul 862. În expozeul său, el a susţinut că Ucraina nu are o tradiţie de stat independent – o noţiune respinsă de Kiev.

În postările de pe platforma rusească VK, şcolile au descris testul ca fiind un „joc intelectual” care i-a ajutat pe copii să înţeleagă „etapele de dezvoltare a statului rus” şi au spus că a fost atât distractiv, cât şi instructiv.

În unele cazuri, se pare că au participat copii de doar şase sau şapte ani. O şcoală din Rostov, oraş din sudul Rusiei, a declarat că elevii din clasele I-XI au vizionat părţi din interviu şi apoi au răspuns la întrebări adecvate vârstei lor.

Şcoala gimnazială Domodedovskaia a postat că, după testul cu 11 puncte, copiii au fost însărcinaţi să se gândească la întrebări pe care să i le trimită lui Putin. Aceasta a precizat că, întrucât a fost un eveniment la nivel naţional, „din păcate, nu toată lumea va primi răspunsuri de la preşedinte, dar încă avem speranţe!”.

Reuters a trimis solicitări de comentarii către opt directori şi profesori de la şcolile care au luat parte la eveniment. Niciunul dintre ei nu a răspuns până în prezent.

Despre acest test a relatat prima dată „Ne Norma”, o asociaţie de voluntari care urmăreşte modul în care viziunea despre lume care stă la baza invaziei lui Putin în Ucraina este insuflată copiilor ruşi. Dmitri Ţibiriov, purtător de cuvânt al proiectului, a declarat că nu este o surpriză faptul că interviul lui Carlson a fost prezentat copiilor, având în vedere „acoperirea propagandistică în masă” pe care a generat-o în mass-media de stat.

Nu se ştie exact ce fragmente din interviu au fost folosite în cadrul testului. Carlson a fost criticat pentru că nu l-a presat suficient de tare pe liderul de la Kremlin şi chiar Putin a spus că şi-ar fi dorit întrebări mai dure.

Întrebările chestionarului, cu răspunsuri multiple la alegere, au fost concepute pentru a întări punctele pe care Putin le-a prezentat. De exemplu, copiii trebuiau să ştie că, în secolul al XIII-lea, cuvântul „ucrainean” putea desemna un paznic de frontieră sau o persoană care locuia în zonele de frontieră, dar nu un locuitor al unei ţări numite Ucraina.

Ţibiriov a declarat că testul este doar un exemplu al unei transformări mai ample a programei şcolare de la începutul războiului, inclusiv introducerea unor lecţii speciale denumite „Discuţii importante”, care sunt adesea dedicate unor teme patriotice. Astfel de lecţii au luat uneori forma unor vizite în şcoli ale soldaţilor şi veteranilor.

„Ne Norma” a făcut publice anterior cazuri de copii care confecţionau obiecte precum lanterne pentru tranşee şi plase de camuflaj pentru a le trimite soldaţilor aflaţi în Ucraina.

În luna octombrie a anului trecut, asociaţia a publicat o fotografie cu copii de grădiniţă care pozează cu pălării de soldaţi în faţa unui ecran cu un citat al generalului din secolul al XVIII-lea Aleksandr Suvorov: „Aspectul unui războinic trebuie să insufle teroare inamicului”.

Putin le-a spus ruşilor că este important să se unească într-un moment în care ţara este în război în Ucraina şi se confruntă cu ceea ce el spune că este o ameninţare existenţială din partea Occidentului.

Anul trecut, consilierul de la Kremlin Vladimir Medinski a publicat patru noi manuale de istorie pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani, care reflectă viziunea lui Putin despre căderea Uniunii Sovietice şi cauzele conflictului din Ucraina.

Într-un interviu telefonic, Ţibiriov a declarat că sistemul educaţional este folosit din ce în ce mai mult ca un vehicul de propagandă menit să „recruteze noi participanţi, noi voluntari pentru război”.

„În cel mai bun caz, este o pierdere de timp inutilă”, a comentat Ţibiriov. „Principalul rău pe care îl face este să injecteze acest fals sentiment de patriotism… Probabil că acestea sunt convingeri care pot rămâne pe viitor mult timp în mintea copiilor, chiar dacă nu sunt atraşi în mod direct în acest război”, a adăugat el.