Cultura anulării în facultăți americane: Universitatea din Minnesota oferă cursuri de recuperare pentru „vina de a fi alb,” în timp ce studenții din Missouri cer „decolonizarea educației”

Școala de asistență socială a Universității din Minnesota a oferit zilele trecute o prelegere virtuală în care participanții albi au fost instruiți să urmeze un plan în 12 etape – bazat pe programul Alcoolicii Anonimi – pentru a „ne recupera și a ne revendica întreaga noastră umanitate,” în ceea ce criticii afirmă că este un exemplu tipic de cultură a anulării (cancel culture) care se manifestă tot mai agresiv în societatea americană.

Terapeuta Cristina Combs, care prezintă cursul, a afirmat că programul ei îi ajută pe oameni „să-și revină din calitatea de a fi albi.” În același timp, într-o acțiune la fel de controversată, studenții de la o universitate catolică din Missouri au solicitat școlii să le îndeplinească o listă de 11 cereri, inclusiv ca instituția de învățământ să „decolonizeze educația.”

School of Social Work and Continuing Education Series din cadrul Universității din Minnesota a găzduit recent o serie de seminarii web speciale intitulate „Deconstructing & Decentralizing White-ness in Practice: A Three-Part Series.” Una dintre prelegeri, „Recovery from White Conditioning”, i-a învățat pe albi cum să folosească un program în 12 pași, similar cu Alcoolicii Anonimi, pentru „a ne recupera și a ne revendica întreaga noastră umanitate”. Cei 12 pași ce trebuie urmați sunt prezentați în partea întâi a seriei, promovată prin intermediul așa-numitului Center for Practice Transformation al universității.

Potrivit paginii electronice care a prezentat seminariile, terapeuta Cristina Combs, care a creat programul, a petrecut „ani de zile luptându-se pentru a naviga rolul și prezența calității sale de a fi albă în călătoriile sale personale, academice și profesionale.” Combs este absolventă a universității din Minnesota.

Ziarul conservator The College Fix, care a vorbit despre seminarul de la Universitatea din Minnesota, a scris despre Combs că și-a început prelegerea recunoscând că „mă aflu pe pământul tradițional Dakota,” teritoriul unui trib nativ american care s-a stabilit în regiune. „Ea i-a menționat, de asemenea, pe George Floyd, Breonna Taylor și toate celelalte vieți furate din familii și comunități și din lumea noastră din cauza brutalității poliției și a violenței ordonate de stat,” a scris publicația, referindu-se la cei doi afro-americani ale căror morți au declanșat proteste masive pentru egalitate rasială în numeroase orașe americane.

După ce și-a întrebat audiența: „Ce vă vine în minte atunci când auziți termenul de supremație albă?”, Combs a arătat mai multe imagini cu membri ai organizației Ku Klux Klan și cu naționaliști albi care au manifestat la Charlottesville, după care a înlocuit imaginile cu una de-a ei, comentând: „Când activiștii BIPOC (black, indigenous, people of color) foloseau termenul supremație albă pentru a vorbi despre sistemele care trebuiau schimbate și despre munca pe care oamenii albi trebuiau să o depună, instinctul meu era să mă dau în spate. Mi s-a părut un cuvânt prea greu sau prea crud și nu mi-a plăcut. În cele din urmă mi-am dat seama că acesta este ego-ul meu … Pășind în acea tensiune și acceptând conexiunea mea cu supremația albă a fost o libertate de felul celei de a mă prezenta într-o aliniere mai bună cu valorile mele și de a face această muncă pentru tot restul vieții mele”.

În preambulul său la explicația programului de 12 pași necesar pentru a realiza „sobrietatea rasială”, Combs a citat-o ​​pe autoarea feministă Bell Hooks spunând că „patriarhatul capitalist supremacist alb și imperialist este structura puterii care stă la baza ordinii sociale”.

Terapeuta a afirmat că prelegerea ei se referă la calitatea de a fi alb, dar că abordarea ei este diferită, urmând „să o expunem, să-i studiem tiparele și să-i transformăm moștenirea violentă”.

Printre cei 12 pași ai programului se numără:

• „Am recunoscut că am fost condiționați social de ideologia supremației albe” (Pasul 1),
• „Am ajuns să credem că ne putem îmbrățișa ignoranța ca pe o invitație de a învăța” (Pasul 2),
• „Ne-am mărturisit greșelile și eșecurile față de noi și față de ceilalți” (Pasul 5),
• „Ne-am angajat să studiem continuu prejudecățile noastre rasiale, conștiente sau inconștiente, și modelele noastre inadaptabile ale gândirii supremaciste albe” (Pasul 8),
• „Am îmbrățișat responsabilitatea de a ne concentra asupra impactului nostru, mai mult decât asupra intențiilor noastre, în interacțiunile cu oamenii de culoare” (Pasul 10),
• „Ne-am angajat să împărtășim acest mesaj cu frații, surorile și frații noștri albi… pentru a construi o comunitate de recuperare care să ne susțină și pentru a încuraja responsabilitatea personală în cadrul culturii noastre” (Pasul 12).

Fiecare pas a fost însoțit de explicații și descrieri. De exemplu, pentru Pasul 1 al programului de „descentrare a supremației albe,” Combs a prezentat un videoclip al unei tinere albe, căreia i s-au arătat portrete ale unui copil desenat cu diferiți pigmenți de culoare a pielii. Când a fost întrebat care dintre ele au caracteristici pozitive, cum ar fi” drăguț” sau „inteligent,” tânăra a indicat personajele albe. Când a fost întrebată despre caracteristici negative precum „rău” sau „urât,” ea a arătat figurile negre. „Am fost condiționați social. Supremația albă este în noi. Va fi mereu aici. Va trebui întotdeauna să acționăm împotriva acesteia în această călătorie de transformare”, a spus terapeuta.

După ce a terminat de vorbit despre cei 12 pași, Combs a dezvăluit cum ar arăta o adunare a celor care caută „să se recupereze din starea condiționată de albi”. Potrivit declarațiilor sale, întâlnirile încep cu un „Apel la recuperare”, un citat din scriitorul Shailja Patel: „Suntem aici pentru a fi pe deplin umani pentru noi înșine, pe deplin răspunzători unul față de celălalt”.

Ulterior, participanții vor avea un minut de reflecție tăcută, vor citi despre „un anti-rasist alb, apoi vor discuta pasul special pe care se concentrează în acea întâlnire”, a spus Combs, adăugând că programul ei îi ajută pe oameni „să-și revină din calitatea de a fi albi”. 

Pagina de internet a proiectului precizează că prelegerea este disponibilă pentru credite necesare programului de educație continuă, atâta timp cât participanții plătesc 25 de dolari și finalizează un test.

Decolonizarea educației

Prelegerea de la Universitatea din Minnesota nu este singura acțiune despre care criticii afirmă că este parte a culturii anulării (cancel culture), fenomenul promovat de stânga liberală și progresistă din America prin care se „anulează” persoane, branduri, emisiuni, cărți sau filme din cauza a ceea ce unii consideră a fi remarci sau ideologii ofensatoare, rasiste sau controversate.

The College Fix a relatat cazul studenților de la o universitate catolică din Missouri care au solicitat școlii să le îndeplinească o listă de 11 cereri. Studenții Universității Saint Louis (SLU) și-au publicat lista pe 25 septembrie, inclusiv cererea către colegiu să „decolonizeze educația”, „să descentralizeze calitatea de a fi alb” și „să elimine supremația albă”.

Printr-o altă cerere se solicită oficialilor universității să „dezarmeze DPS”, care se referă la departamentul de poliție al campusului. Studenții doresc, de asemenea, ca școala să creeze un curs în care să se discute istoria universității legată de sclavi și indigeni. (Preoții iezuiți care au pus bazele universității au adus cu ei mai mulți sclavi în Missouri în 1823).

De asemenea, activiștii doresc ca administratorii universității să înlăture denumirile a trei clădiri care poartă numele unor foști proprietari de sclavi.

Alte cereri includ finanțarea sporită pentru mentorat pentru BIPOC, precum și salarii și beneficii crescute pentru angajații din campus, mulți dintre ei persoane de culoare sau imigranți.

Ziarul a notat că oficialii universității, inclusiv Fred Pestello, președintele școlii, s-au întâlnit cu activiștii. Potrivit informațiilor, universitatea are o istorie de acceptare a cererilor din partea activiștilor studenți. În urmă cu șase ani, un grup numit „Occupy SLU” și-a instalat corturile în campus cerând o serie de schimbări din partea universității. Protestul lor a avut loc după împușcarea, în apropiere de Ferguson, a afro-americanului Michael Brown. Acesta a fost oprit pe stradă de un polițist alb, după ce a fost acuzat că a jefuit un magazin. În urma unei altercații, ofițerul l-a împușcat mortal pe Brown, susținând că a tras asupra tânărului de 18 ani după ce acesta l-a atacat. Incidentul a fost urmat de proteste violente în Ferguson. Polițistul alb a fost declarat nevinovat.

Fred Pestello a fost de acord cu multe cereri ale activiștilor SLU, însă unele relatări de presă au afirmat atunci că președintele universității i-ar fi plătit pe protestatari ca să plece. Pestello a negat aceste informații.

Educația patriotică

Informațiile despre cele întâmplate la cele două universități americane au venit la doar câteva săptămâni după ce președintele Donald Trump a declarat că va forma o comisie națională pentru promovarea „educației patriotice” și a anunțat crearea unui program financiar de sprijin pentru dezvoltarea unui „curriculum pro-american”, susținând că instituțiile de învățământ din Statele Unite îndoctrinează elevii și studenții cu o agendă de stânga ostilă părinților fondatori ai națiunii. Liderul de la Casa Albă a descris eforturile de educare a elevilor despre rasism și sclavie drept o insultă la adresa principiilor pe care s-a format țara. 

Într-un discurs ținut la Arhivele Naționale de la Washington, în fața copiilor originale ale Constituției și Declarației de Independență, Trump a denunțat ceea ce el a numit „o pânză răsucită de minciuni” care este predată în școlile din Statele Unite despre rasismul sistemic din societatea americană, numindu-l „o formă de abuz asupra copiilor”.

„Predarea acestei doctrine oribile copiilor noștri este o formă de abuz asupra copiilor, în cel mai adevărat sens”, a spus Trump, reluând teme dintr-un discurs pe care l-a ținut în iulie la Muntele Rushmore, atunci când a marcat Ziua Independenței Statelor Unite. „De mulți ani, radicalii au confundat tăcerea americanilor cu slăbiciunea. Se înșeală. Nu există o forță mai puternică decât dragostea unui părinte pentru copiii lui. Iar mamele și tații patrioși vor cere ca copiii lor să nu mai fie hrăniți cu minciuni oribile despre această țară”, a spus Trump.

El a denunțat „mișcarea radicală” care lucrează împotriva unei versiuni „mai măgulitoare” a istoriei SUA drept eforturile democraților de a defăima țara pentru câștiguri politice.

Unele voci au afirmat că observațiile președintelui referitoare la „educația patriotică” ce trebuie promovată în școlile din SUA se înscriu în aceesi strategie recentă a liderului de la Casa Albă de a denunța comentariile privind „rasismul sistemic” și „privilegiul albilor” din societatea americană, precum și „îndoctrinarea de stânga” promovată în școlile americane. De exemplu, în alocuțiunea ținută la Muntele Rushmore, de Ziua Independenței, Trump a afirmat că elevii sunt „învățați să-și urască propria țară” în școlile publice.

Ulterior, în discursul de la Convenția Națională Republicană, președintele s-a angajat „să restabilească pe deplin educația patriotică.” Iar luna trecută, vorbind despre protestele care au izbucnit în orașele SUA din cauza brutalității poliției, el a acuzat din nou școlile. „Ceea ce vedem astăzi este un rezultat al îndoctrinării de stânga în școlile și universitățile națiunii noastre. Mulți tineri americani au fost hrăniți cu minciuni despre faptul că America este o națiune ticăloasă afectată de rasism”, a afirmat Trump.

Publicația The Hill a scris că președintele și unii dintre principalii săi consilieri au respins constant ideea că există rasism sistemic în Statele Unite. „Îmbrățișăm viziunea lui Martin Luther King în care copiii nu sunt judecați după culoarea pielii, ci după conținutul caracterului lor. Stânga încearcă să distrugă această frumoasă viziune și să împartă americanii în funcție de rasă în serviciul puterii politice”, a declarat Trump la Arhivele Nationale. „Văzând fiecare problemă din perspectiva rasei, ei vor să impună o nouă segregare și nu trebuie să permitem ca acest lucru să se întâmple”, a adăugat el.

De altfel, Administrația Trump a instruit recent agențiile federale să pună capăt atelierelor și ședințelor de sensibilitate rasială care abordează subiecte precum privilegiul albilor și teoria critică a raselor, numindu-le „propagandă anti-americană care învrăjbește”.

G4Media.ro a prezentat recent un exemplu cu un astfel de atelier organizat în Seattle, unul dintre cele mai liberale orașe din Statele Unite. În iunie, municipalitatea din metropolă a organizat o sesiune de pregătire profesională segregată pentru angajații albi, în care aceștia au fost instruiți cum să „își anuleze calitatea de albi” și să-și afirme „complicitatea în rasism.” Intitulată Interrupting Internalized Racial Superiority and Whiteness, sesiunea de pregătire a fost susținută de Office of Civil Rights (Biroul Drepturilor Civile) pe 12 iunie.

Într-unul dintre documentele distribuite anterior participanților s-a afirmat că „rasismul nu este vină noastră, dar noi suntem responsabili”, în timp ce în altul se susținea că angajații albi trebuie să renunțe „la pământ” și la „securitatea lor fizică garantată” pentru „a fi complici” la justiția rasială.

Analiștii au susținut că declarațiile președintelui Trump despre „educația patriotică” au venit ca o reacție la eforturile din ce în ce mai agresive al unor intelectuali si profesori liberali pentru ca școlile să predea o istorie a Statelor Unite care recunoaște mai bine sclavia și rasismul sistemic din societatea americană. Democrații și activiștii de stânga s-au grăbit să critice inițiativa liderului de la Casa Albă, pe care o compară cu Hitlerjugend, organizația de tineret a Partidului Nazist din Germania.

Surse: The College Fix, AP, St. Louis Public Radio, The Hill