Culturile agricole obținute prin Noile Tehnici Genomice, promovate de Comisia Europeană. Care e diferența față de organismele modificate genetic

Comisia Europeană a adoptat miercuri un pachet de măsuri economice, printre care și o serie de propuneri privind utilizarea noilor tehnici genomice (New Genomic Techniques) în agricultură. NGT presupun editarea genelor unei plante, spre deosebire de modificarea genetică, realizată prin introducerea unei gene de la o specie diferită, transmite publicația specializată Lanțul Alimentar.

Executivul european argumentează că ”fermierii și crescătorii de animale au nevoie de acces la inovații de ultimă oră. Noile biotehnologii pot contribui la creșterea rezilienței atât pentru agricultură, cât și pentru terenurile împădurite și pot proteja recoltele de efectele schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și degradării mediului. Noile tehnici genomice sunt instrumente inovatoare care ajută la creșterea durabilității și rezistenței sistemului nostru alimentar. Acestea permit dezvoltarea unor soiuri de plante îmbunătățite care sunt rezistente la climă, rezistente la dăunători, care necesită mai puține îngrășăminte și pesticide și pot asigura randamente mai mari, contribuind la reducerea la jumătate a utilizării și a riscului pesticidelor chimice și reducând dependența UE de importurile agricole.

În cele mai multe cazuri, aceste noi tehnici duc la schimbări mai direcționate, precise și mai rapide decât tehnicile convenționale, în timp ce asigură culturi agricole care nu sunt diferite de cele obținute cu tehnici clasice precum selecția semințelor și încrucișarea.

Comisia Europeană precizează că documentul adoptat legalizează două categorii de plante obținute prin NGT: 1. plante NGT comparabile cu plantele naturale sau convenționale și 2. plante NGT cu modificări mai complexe. Ambele categorii vor fi supuse unor cerințe diferite pentru a ajunge pe piață ținând cont de caracteristicile și profilurile de risc diferite ale acestora. Plantele din prima categorie vor trebui notificate. Plantele din a doua categorie vor trece prin procesul mai amplu al reglementării stabilit de directiva privind organismele modificate genetic. Comisia urmărește să ofere stimulente pentru a orienta dezvoltarea plantelor către mai multă durabilitate, să asigure transparența cu privire la toate plantele NGT de pe piața UE (de exemplu, prin etichetarea semințelor) și să ofere o monitorizare solidă a impactului economic, de mediu și social al produselor NGT.

Noile biotehnologii au susținători și opozanți.

În prima tabără se află, potrivit site-ului lafranceagricole.com, chiar comisarul pentru Sănătate, Stella Kyriakides, care a declarat, în aprilie, anul acesta, că NGT sunt ”calea de urmat” pentru a avea o agricultură durabilă. Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas ( Spania a preluat de la 1 iulie președinția Consiliului Uniunii Europene ) a declarat pe la jumătatea lunii iunie că „este crucial. Trebuie să creștem productivitatea ținând cont de un nivel limitat de resurse naturale”. Planas a spus că mizează pe această lege pentru a echilibra prevederile unui alt document legislativ care impune ținte de reducere a pesticidelor, asupra căruia negocierile sunt blocate din cauza preocupărilor legate de producțiile agricole.

Ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, susține că „acest lucru ar face posibil să mergem mai departe, pe ambele picioare: atât pentru a menține o traiectorie de reducere a produselor fitosanitare, cât și pentru a oferi (fermierilor) instrumente alternative” pentru a „continua să producă materii prime agricole”.

La Bruxelles sunt deja depuse 90 de cereri de autorizare pentru culturi NGT, dintre care o treime se află într-un stadiu avansat de cercetare, cu doar câteva teste de teren până acum (porumb în Belgia, cartofi în Suedia etc.). Pentru a fi accelerată comercializarea, simplificarea regulilor este cerută cu voce tare de Copa-Cogeca, de unele țări UE și de deputații conservatori ai Partidului Popular European (PPE).

Publicația Politico titrează: ”Vin super culturile: este Europa pregătită pentru o nouă generație de plante modificate genetic?” și notează că ”propunerea Comisiei Europene de a legaliza culturile modificate de laborator ( prin editare genetică, n.n. ) plasează Big Agri împotriva activiștilor de mediu și a micilor fermieri”.

”Reglementarea ultra-restrictivă a OMG-urilor ( organismelor modificate genetic ) din UE, care precede biotehnologiile mai noi, stabilește obstacole extrem de mari pentru cultivarea plantelor modificate genetic și permite țărilor UE să le interzică chiar și după ce s-a dovedit că sunt sigure”, reamintește Politico.

Citește tot articolul pe LantulAlimentar.ro