Cum a accelerat pandemia transformarea digitală a companiilor de utilități: Enel și E.ON investesc masiv în softuri pentru limita utilizarea oamenilor în coordonarea infrastructurii vitale

Ca şi firmele din alte sectoare, companiile europene de utilităţi trebuie să accelereze adoptarea noilor tehnologii deoarece criza provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19) le forţează să folosească software, şi nu oameni, pentru a coordona infrastructura vitală, inclusiv centralele şi reţelele, se arată într-o analiză a Reuters, citată de Agerpres.

Când Italia a adoptat măsuri de izolare impuse pentru a opri răspândirea pandemiei, a trebuit să fie luată o decizie în privinţa centralei Verampio. Camera de comandă, care coordona activitatea centralelor hidroelectrice din regiunea Piemont, afectată sever de pandemie, trebuia să poată funcţiona fără probleme.

Operatorul Enel SpA, cea mai mare companie europeană de utilităţi, s-a mişcat rapid şi a creat o cameră de comandă paralelă de rezervă, la o unitate mai mică situată la aproximativ 30 km, iar unii angajaţi specializaţi în baze de date au lucrat de acasă, pentru a ţine situaţia sub control.

„Nu am mai făcut aşa ceva dar a funcţionat imediat. Pentru a răspunde adecvat la dificultăţile provocate de pandemie, am extins digitalizarea în ansamblu”, a explicat Giuseppe Serrecchia, director în cadrul Enel.

Consultanţii au apreciat că măsura trebuia pusă în practică de mult timp.

Grupul spaniol Iberdrola a realizat un procedeu similar ca Enel.

„Companiile de utilităţi care au început înaintea crizei programele digitale s-au descurcat mai bine, au fost mai reziliente. Într-o lume post-COVID 19, mulţi vor trebui să-şi reconsidere priorităţile din domeniul tehnologiei. Folosind supervizarea la distanţă operatorii reţelelor pot minimaliza riscurile cu care se confruntă forţa lor de muncă şi pot simplifica operaţiunile”, apreciază analiştii firmei de consultanţă McKinsey.

La grupul german E.ON, cel mai mare operator din Europa, cu o reţea de conducte de gaz şi reţele electrice de 1,56 milioane km, mesajul a avut de asemenea efect. Compania a eliberat încă 500 de milioane de euro din totalul de 13 miliarde de euro alocat pentru investiţii în următorii ani, majoritatea pentru modernizarea infrastructurii sale de energie.

E.ON a majorat folosirea dronelor cu 50% şi se bazează mai mult pe softul de recunoaştere automată a imaginilor pentru inspectarea liniilor de înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice, în urma efectelor pandemiei, au declarat oficialii firmei pentru Reuters.

E.ON se bazează şi pe realitatea virtuală. La subsidiara Bayernwerk, care operează reţele de distribuţie în landul german Bavaria, E.ON a recreat virtual substaţiile pentru a pregăti angajaţii să lucreze de acasă şi pentru a oferi acces firmelor partenere fără a fi nevoie să trimită angajaţi la faţa locului.

„În timpul crizei provocate de pandemie, clienţii şi angajaţii noştri au învăţat să aprecieze din nou avantajele digitalizării. Grupul va accelera procesul de digitalizare”, a dat asigurări directorul general al E.ON, Johannes Teyssen.

Companiile investesc miliarde de euro pentru a avea infrastructura de date necesară care să le permită nu doar să gestioneze eficient şi rapid centralele şi reţelele, ci şi să lanseze noi servicii.

Aceste investiţii ar putea fi sprijinite de planul de relansare de 750 miliarde de euro al Uniunii Europene, care pune accent pe tranziţia digitală şi protejarea mediului.

În ultimii trei ani, Enel a cheltuit 4,5 miliarde de euro pe digitalizare şi intenţionează să investească încă 2,5 miliarde de euro în perioada 2020-2022.

Enel şi E.ON au o prezenţă importantă pe piaţa din România.