Cum a ajuns Huawei să provoace scandal între SUA și Germania

Ambasadorul Statelor Unite la Berlin l-a criticat vehement pe ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, după ce acesta a sugerat o paralelă între spionajul chinez și american, în ceea ce analiștii consideră a fi o escaladare a conflictului dintre cei doi aliați occidentali în legatura cu compania Huawei.

Germania a decis recent să nu interzică participarea gigantului chinez la realizarea rețelei sale de telefonie mobila 5G, în ciuda avertismentelor oficialilor de la Washington că Huawei reprezintă un risc major de securitate. Declarațiile critice ale diplomatului Statelor Unite vin în contextul în care un nou sondaj indică o diferență semnificativă între opiniile americanilor și germanilor privind relațiile dintre SUA și Germania.

Dar cum a început scandalul? În timpul unei dezbateri televizate cu privire la Huawei desfășurate recent, ministrul Altmaier a amintit de scandalul din 2013 legat de supravegherea aliaților NATO de către Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite (NSA). Dezvăluirile din acel moment, care au pus în dificultate administrația președintelui Barack Obama, au indicat că NSA a spionat-o inclusiv pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Altmaier a afirmat că, în ciuda scandalului NSA, „Germania nu a impus niciun boicot” Statelor Unite, adăugând că și guvernul de la Washington „solicită, de asemenea, companiilor sale să transmită anumite informații necesare pentru combaterea terorismului.” (https://twitter.com/thorstenbenner/status/1198720448839725058)

Comentariul său a fost un aparent reproș la temerile americane că Huawei, lider mondial în tehnologia mobilă de nouă generație, va transmite guvernului chinez înregistrări de date sensibile și că firma are legături nu doar cu Partidul Comunist chinez, ci și cu serviciile secrete de la Beijing (Deși China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, oficialii germani din domeniul serviciilor de informații au sfătuit guvernul lui Merkel să interzică Huawei participarea în rețeaua 5G din Germania).

Răspunzând declarațiilor făcute de către ministrul Altmaier, ambasadorul american la Berlin, Richard Grenell, a afirmat pentru canalul de telviziune FoxNews (https://www.foxnews.com/world/us-ambassador-germany-china-comparison-insult) că „nu există o echivalență morală între China și Statele Unite și cineva care sugerează acest lucru ignoră istoria.”

Ambasadorul Grenell a spus că echivalarea acțiunii guvernului SUA cu cea a Partidului Comunist Chinez reprezintă „o insultă la adresa miilor de soldați americani care ajută la asigurarea securității Germaniei și a milioanelor de americani dedicați unei alianțe occidentale puternice… Aceste afirmații sunt, de asemenea, o insultă la adresa milioanelor de cetățeni chinezi, cărora le sunt refuzate libertățile de bază și sunt închiși pe nedrept de Partidul Comunist.” Un comentariu similar a fost postat pe contul de Twitter al Ambasadei SUA la Berlin.

Pagina electronică BBC News amintește că, după al Doilea Război Mondial, SUA au păstrat o prezență militară mare în Germania, în prezent având 35.000 de soldați în țara europeană. Aproximativ 17.000 de civili americani și 12.000 de civili germani lucrează pentru armata americană din Germania.

Diferențe între aliați

Comentariile ministrului german și replica ambasadorului american vin în contextul în care un nou sondaj de opinie indică o diferență mare între opiniile cetățenilor din cele două țări cu privire la relațiile SUA-Germania. Trei sferturi dintre americanii chestionați în ancheta Pew Research Center / Körber-Stiftung  s-au declarat optimiști în ceea ce privește stadiul legăturilor dintre cele două țări și vor ca SUA să coopereze mai mult cu Germania în viitor.

De cealaltă parte însă, aproape două treimi din germani a afirmat că relațiile dintre Washington și Berlin sunt proaste.

Sondajul de opinie realizat recent în SUA și Germania a indicat că 85% dintre americanii chestionați au afirmat că bazele militare americane din Germania sunt importante pentru securitatea națională a SUA. Dar doar 52% dintre germani le-au considerat la fel de importante pentru securitatea țării lor.

Rezultatele acestui sondaj reflectă, cred analiștii, modificarea percepției opiniei publice din Germania față de Statele Unite, petrecută după câștigarea președinției americane de către Donald Trump. Dacă Barack Obama s-a bucurat de susținerea entuziastă a germanilor atunci când era liderul de la Casa Albă și a avut relații excelente cu Merkel, nu același lucru se poate spune despre Trump.

De exemplu, de la venirea sa la putere în 2017, actualul lider republican a criticat mereu Germania pentru cheltuielile insuficiente la bugetul NATO, ameninţând cu modificarea politicilor privind prezenţa militarilor americani în regiune, dar și pentru relația prea apropiată pe care Berlinul o are cu Rusia. În acest ultim caz, SUA au afirmat că Germania dă dovadă de „orbire strategică” din cauza sprijinului pentru conducta Nord Stream 2, prin care Rusia vrea să exporte gaz natural în Germania prin două conducte aflate sub Marea Baltică.

Ucraina, care în acest moment reprezintă una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia). Washingtonul se opune acestui plan care are ramificaţii geopolitice uriaşe – Kievul şi Varşovia sunt aliaţi cheie ai Americii în regiune – şi care va creşte dependenţa Europei de resursele energetice ale Rusiei.

Merkel, care recunoaște că vor exista consecințe negative pentru Ucraina, a vorbit mereu de Nord Stream 2 ca despre un proiect pur comercial. Experţii consideră că această retorică naivă este contrară implicațiilor geostrategice ale proiectului.

În sfârșit, așa cum am explicat și cu alte ocazii (https://www.g4media.ro/de-ce-au-disparut-merkel-si-germania-de-pe-scena-mondiala.html), rezultatele sondajului de opinie indică anti-americanismul exagerat al opiniei publice din Germania, exacerbat în special după venirea la putere a lui Trump. Politicienii germani, mai ales din stânga eșichierului politic, şi presa din Germania îl descriu constant pe liderul american ca pe o ameninţare la nivel global, aceasta atitudine având însă consecințe negative pentru relația dintre cele două țări.

Huawei, risc de securitate?

În ceea ce privește compania Huawei, poziția oficialilor americani este clară: firma chineză de telecomunicații este o amenințare la adresa securității naționale, iar orice aliat care nu respectă această opinie va trebui sa suporte consecințele.

Reamintim că Huawei Technologies a ajuns în centrul atenției internaționale la sfârșitul anului trecut, după ce Meng Wanzhou, fiica fondatorului companiei și șefa departamentului financiar al firmei, a fost arestată în Canada, la cererea autorităților din Statele Unite, fiind suspectată că ar fi încălcat embargoul impus Iranului de către Administrația de la Washington.

Arestarea fiicei fondatorului Huawei a reaprins discuția despre gigantul chinez de telecomunicații, legăturile sale cu Partidul Comunist de la Beijing și îngrijorările de securitate pe care le-a stârnit în multe capitale occidentale.

Huawei Technologies Co. Ltd. este o companie de telecomunicații chineză fondată în 1987 de către Zhengfei, fost inginer înrolat în Armata de Eliberare a Poporului. Având cartierul general în metropola Shenzhen din provincia sudică Guangdong, compania are 180.000 de angajați și realizează produse precum telefoane inteligente, tablete, rețele fixe și mobile de bandă largă etc.

Huawei este cel mai mare furnizor mondial de echipamente de rețea de telecomunicații și al doilea mare producător de smartphone-uri din lume, având în 2017 venituri de aproximativ 92 miliarde de dolari. Spre deosebire de alte companii similare din China, Huawei își desfășoară o mare parte din activitățile sale în străinătate, fiind lider de piață în multe țări din Europa, Asia și Africa.

Huawei afirmă că este o companie privată și se descrie ca fiind deținută de către angajați, deși structura sa exactă de proprietate nu este cunoscută. Ren Zhengfei, care s-a alăturat Partidului Comunist în 1978, are o avere estimată la 3.4 miliarde de dolari.

Huawei a fost unul dintre primii furnizori de echipament de telecomunicații într-un moment în care China investea masiv pentru a-și moderniza rețelele, importând o mare parte din echipamentul său. Compania a început să concureze la nivel internațional în anii 1990 și a fost cunoscută pentru faptul că oferea prețuri mult mai mici decât companiile concurente.

Multe firme rivale au afirmat că Huawei furniza echipamente copiate de la ele la prețuri mici. De altfel, unele dintre aceste companii, printre care Cisco Systems și Motorola, au declanșat acțiuni în instanță, acuzând Huawei de furt de secrete comerciale.

Cert este că firma chineză a cheltuit foarte mulți bani pe cercetare și dezvoltare și acum este considerată lider mondial în ceea ce privește tehnologia rețelelor de telecomunicații și telefoane inteligente de ultimă generație. În schimb, marii săi rivali occidentali, precum Nokia și Ericsson, au avut dificultăți financiare majore în ultimii ani. În prezent, Huawei este în proces de extindere în domenii noi, printre care dezvoltarea de cipuri, inteligență artificială și cloud computing.

În urmă cu câțiva ani, Huawei a început să lucreze la dezvoltarea unor tehnologii de securitate avansată, împreună cu Biroul de Securitate Publică în regiunea Xinjiang, din vestul Chinei. Zona a devenit una pilot pentru tehnici avansate de supraveghere și control al populației. Autoritățile chineze au cheltuit fonduri importante pentru a transforma Xinjiang într-o zonă de testare a tehnologiilor vizând recunoașterea facială, monitorizarea digitală și inteligența artificială, toate folosite în activitățile de poliție.

Legea chineză impune companiilor din China „să sprijine, să coopereze și să colaboreze în activitatea națională de informații” după cum le solicită Beijingul, lucru care a stârnit îngrijorare în Occident.

Huawei a negat însă constant că are legături „necorespunzătoare” cu guvernul chinez sau că ar colecta date în numele regimului comunist, susținând că este o firmă independentă. Criticii se întreabă însă cât de multă independență ar permite Beijingul unei companii care este o componentă crucială a infrastructurii de telecomunicații din țara comunistă.

În 2012, Huawei și ZTE Corp, o altă companie chineză de telecomunicații care produce telefoane inteligente, au fost țintele unei investigații în SUA care a verificat dacă echipamentul lor ar putea reprezenta o amenințare pentru interesele americane. Raportul Congresului de la Washington a concluzionat atunci că „Huawei nu a cooperat pe deplin cu ancheta și nu a vrut să explice relația cu guvernul chinez sau cu Partidul Comunist Chinez, în timp ce există dovezi credibile că firma nu respectă legile SUA.”

Autoritățile occidentale se tem că tocmai aceste tehnologii dezvoltate în scopuri autoritare în China ar putea fi transferate în țările lor sub diferite forme, punând în pericol securitatea națională.

Oficialii americani din domeniul spionajului afirmă că telefoanele inteligente și echipamentele de rețea produse de Huawei ar putea fi utilizate pentru a efectua operațiuni de spionaj sub acoperire, ei referindu-se în special la următoarea generație, avansată, de tehnologie 5G.

De altfel, la începutul anului 2018, operatorii de telefonie mobilă Verizon Communications și AT&T din Statele Unite au renunțat la ideea de a distribui smartphone-uri Huawei pe piața americană. Măsuri similare au fost luate și de alte state aliate cu SUA.

Surse: FoxNews, BBC, Twitter