Cum a ajuns Klaus Iohannis să încaseze pentru greșelile guvernului Orban

Președintele Klaus Iohannis a încasat, miercuri seara, la Cotroceni, o rafală de întrebări grele din partea jurnaliștilor. Pus în dificultate de mai multe ori, șeful statului fie a evitat răspunsrul, fie a trebuit să justifice în numele guvernului și al PNL ceea ce nu prea poate fi nici scuzat, nici explicat. A fost poate cea mai slabă prestație din ultimele săptămâni, de când președintele și-a făcut un obicei să iasă în conferințe de presă săptămânale, miercuri seara, la orele 18. Singura bilă albă este că, bine sfătuit de consilieri, președintele a dat toate răspunsurile proaste cu calm și multă rabdare.

Klaus Iohannis a ajuns să deconteze erorile guvernării dintr-un motiv banal: el însuși s-a erijat de la începutul epidemiei și pe tot parcursul ei în conducătorul de facto al țării. Tot el i-a convocat pe ministri la Cotroceni în mod regulat din același motiv, pentru a transmite clar partidului și opiniei publice cine este stăpânul inelelor. Prin urmare, faptul că azi presa îi cere socoteală pentru gafele altora, care nu intră în fișa postului de la Cotroceni, este perfect justificat.

Premierul Ludovic Orban ar trebui să-i mulțumească șefului statului că s-a oferit să fie sacul de box al guvernării. E adevărat că președintele Klaus Iohannis nu mai are nici o miză politică, nu mai candidează și nu-l mai interesează sondajele. Dar nu cred că șeful statului și-a propus să se facă de râs în locul guvernului, pentru a-i ajuta pe Orban și pe liberali în campania electorală. Pur și simplu este efectul încercării de a concentra puterea în mânile sale. Or, mai multă putere vine și cu mai multă răspundere. Exact în acest punct a ajuns Klaus Iohannis.

Dar să vedem ce a mers prost miercuri seara.

Șeful statului a livrat muniție gratuită opoziției încercând să ia apărarea ministrului Transporturilor, despre care a spus că nu trebuie să demisioneze. Este adevărat că Lucian Bode nu conducea mașina care, depășind pe linia continuă cu girofarul pus, a produs un accident. Dar nici nu poți spune ca șef al statului că situația nu se poate compara cu cea a fostului ministru Oprea, pentru că în cazul Bode n-au murit oameni.

Liderul opoziției, Marcel Ciolacu, n-a ratat mingea la fileu ridicată de șeful statului: ”Cum adică e greu să faci comparații între cazul <Gigină> și ce a făcut Bode?! Trebuiau să moară oameni, domnule Iohannis?! Ce înțeleg cetățenii de rând? Că dacă ești nesimțit, abuzezi de funcția publică avută, pui viața celorlalți în pericol, dar ești de la PNL, ai protecție de la șeful statului?! Că, dacă ești ministru în guvernul său, poți să calci legea în picioare? Că, dacă ești reprezentant al partidului său poți să îți bați joc de cetățeni și să-i arunci în șanțuri?!”

Apoi, ce a înțeles șeful statului din cazul Bode?

”De aici putem să tragem cel puțin două concluzii clare. Prima, că nu este bine să te grăbești când vrei să ajungi cu mașina undeva și acesta este un lucru pe care ar trebui să îl reținem cu toții. Doi, se vede încă o dată, din păcate, foarte clar nevoia dezvoltării infrastructurii”, a explicat șeful statului, stârnind zâmbete printre jurnaliști.

A treia concluzie netrasă de președintele Iohannis, poate cea mai importantă, ar fi că nu e bine să depășești linia continuă chiar dacă ești ministru cu girofar pentru că riști să omori oameni. Iar dacă totuși șoferul tău o face și tu, ca ministru al Transporturilor nu l-ai descurajat, dimpotrivă, atunci e bine să tragi pe dreapta puțin cu tot cu funcție.

Situațiile stânjenitoare s-au repetat și pe alte teme delicate: de ce n-au ajuns măștile pentru persoane defavorizate la timp, de ce continuă traseismul politic, ce spune despre faptul că părinții vor afla abia cu patru zile înainte cum vor face elevii școala?

Șeful statului riscă să cadă deja în ridicol condamnând formal traseismul, prin urmare jurnaliștii au făcut pasul următor și l-au întrebat cum se explică faptul că PNL continuă să racoleze parlamentari de la PSD? A rămas șeful statului fără autoritate în PNL, nu mai țin cont liberalii de cuvântul lui? ”Probabil se va ține cont din ce în ce mai mult”, a răspuns șeful statului, vizibil incomodat de insistențele presei.

În mod normal, la toate aceste întrebări, singurul răspuns adecvat al președintelui ar fi fost unul singur: întrebați la guvern! Aici e palatul Cotroceni, iar potrivit Constituției, șeful statului are puteri executive limitate la câteva domenii clare. Printre care și justiția.

Ei, nici la acest capitol, unde șeful statului are un cuvânt greu de spus, justiția fiind principala temă cu care Klaus Iohannis a câștigat masiv puncte pe când PSD era la putere, nu s-a descurcat prea bine. De ce fostul șef al Poliției a trebuit să plece pentru că s-a întâlnit cu interlopi, dar șefa DIICOT poate să rămână, deși se întâlnește în fiecare seară acasă cu un inculpat pentru corupție, cu soțul ei, judecat pentru corupție?

În prima fază, președintele a încercat să se eschiveze, afirmând că așteaptă o soluție de la CSM. Or, CSM s-a pronunțat deja, înainte ca șeful statului să o numească i-a dat Giorgianei Hosu aviz negativ. Klaus Iohannis l-a ignorat, dar acum bomba cu ceas a început să ticăie. Pe 15 septembrie, adică peste două săptămâni, justiția va pronunța o sentință în dosarul în care DNA a cerut condamnarea soțului  doamnei Hosu, pentru patru capete de acuzare: trafic de influență, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informații nedestinate publicității și dare de mită.

Totuși, șeful statului a lăsat să se înțeleagă că ar putea lua o decizie, dacă ministrul justiției, Cătălin Predoiu, va solicita revocarea Giorgianei Hosu de la DIICOT: ”Dacă va exista o solicitare, atunci cu siguranță o voi analiza cu mare atenție.” Sigur că doamna Hosu nu răspunde ea pentru faptele soțului său. Dar așa cum fostul șef al Poliției Capitalei, Liviu Vasilescu, a plătit pentru o decizie luată de ministrul de interne, Marcel Vela, pentru a salva prestigiul instituției, nici doamna Hosu, tot pentru a salva încrederea publicului în justiție, nu mai poate fi șefă de parchet dacă peste două săptămâni sotul ei va fi condamnat penal. Poate ar fi bine să nu se ajungă chiar până acolo, să avem un șef de parchet în pat cu un infractor, la propriu, nu la figurat.

În concluzie, șeful statului ar trebui să se gândească bine dacă dorește să mai joace rolul de scut pentru guvern și de lider de facto al țării. La cum arată lucrurile acum, liderul PNL, șeful guvernului și cel care conduce cu adevărat treburile țării este Ludovic Orban, tot mai puternic și greu de înlocuit. El ar trebui să răspundă la toate întrebările de mai sus. De văzut dacă președintele va mai aborda teme care sunt apanajul guvernului, cu riscul de a atrage și întrebările incomode pe aceste subiecte în legătură cu care președinția nu are atribuții.