Cum a ajuns Pakistanul victima proiectelor de infrastructură inițiate și finanțate de China. Wall Street Journal: costul piperat al banilor chinezi

Cotidianul financiar The Wall Street Journal face o analiză a situației economice din Pakistan, unde noul premier se confruntă cu o criză economică provocată și de investițiile realizate cu finanțare chineză extrem de scumpă, scrie Rador. Investițiile realizate de Pakistan fac parte dintr-un proiect extrem de agresiv al Chinei de proiectare a intereselor sale economice în Asia și Europa.

Prima sarcină a lui Imran Khan după ce a fost învestit sâmbătă premier al Pakistanului este să evite o criză financiară. Jucătorul de cricket transformat în politician trebuie să aleagă între a reduce implicarea statului într-un program de dezvoltare finanțat de China și a mări dependența țării sale de Beijing.

Rezervele valutare ale Pakistanului au scăzut la 10,3 miliarde de dolari la finalul lunii trecute, echivalentul importurilor pe două luni. Guvernul are nevoie să împrumute rapid circa 10 miliarde de dolari pentru a evita falimentul din cauza datoriei externe. Această datorie s-a tot umflat, pe măsură ce Islamabadul a împrumutat bani de la bănci chinezești pentru a finanța Coridorul Economic China-Pakistan, o schemă de 62 de miliarde de dolari vizând construcția unor proiecte de transport și energie. Programul este un portdrapel al Inițiativei Centură și Drum a Chinei, o campanie implicând construcția de proiecte de infrastructură în Asia, Europa și Africa.

În mod normal, Pakistanul ar apela la Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un împrumut, cum a mai făcut-o și în alte peste 12 ocazii. Însă datoria față de China este un obstacol. Secretarul american de stat Mike Pompeo avertiza luna trecută: „Nu există nici o rațiune pentru ca banii din impozite ai FMI” să „salveze deținători chinezi de obligațiuni ori China însăși”.

SUA și FMI vor ca Pakistanul să dezvăluie termenii secreți ai împrumuturilor contractate de la China, înainte de a decide cum vor proceda. Odată ce acei termeni vor fi devenit cunoscuți, e probabil ca FMI să-i ceară Islamabadului să renegocieze unele proiecte chinezești, iar pe altele să le suspende. Ziarul nostru a scris despre un proiect energetic care le garanta investitorilor chinezi un profit anual de 34%, în dolari americani, vreme de 30 de ani.

SUA și alte părți interesate în FMI se tem că un împrumut ar putea ajuta Pakistanul să scape de actuala criză de lichidități doar pentru a cădea apoi într-o capcană a datoriilor, caz în care va fi forțat să cedeze active strategice, cum ar fi portul Gwadar, creditorilor chinezi. Acest lucru s-a întâmplat deja în Sri Lanka, care nu a putut înapoia împrumuturi chinezești totalizând 6 miliarde de dolari, bani folosiți la construcția portului Hambantota. Anul trecut Sri Lanka a concesionat respectivul port pe 99 de ani conglomeratului China Merchants Port Holdings pentru a scăpa de datorie.

Khan ar trebui să dorească transparență. El a criticat decizia predecesorului său de a se implica în anumite proiecte chinezești și i-a acuzat pe unii oficiali de corupție. Noul său ministru al finanțelor a afirmat că va supune contractele în cauză examinării parlamentului.

Însă Khan a calificat totodată coridorul chinezesc drept pilon al programului său economic. Unii membri ai partidului său vor să renunțe la opțiunea unui împrumut de salvare de la FMI și să se bazeze și mai mult pe „prietenia necondiționată” a Pakistanului cu China. După alegerile de luna trecută Beijingul i-a promis Islamabadului un împrumut de 2 miliarde de dolari, pe lângă cele 5 miliarde pe care i le-a trimis anul trecut.

Chiar dacă noul premier s-ar împrumuta suficient de la China și din alte surse pentru a evita o criză financiară, încrederea investitorilor este improbabil să revină în absența garanției reprezentate de implicarea FMI. Și, pe măsură ce țara va acumula noi datorii de la China, șansele unui viitor crah financiar se vor înmulți. Această incertitudine îi va îngreuna dlui Khan implementarea promisiunilor din campania sa electorală.

Poate că lui Khan nu-i convin apelurile la transparență. Însă datele cunoscute indică faptul că multe proiecte chinezești au fost prost concepute, iar datoria necesară pentru a le construi va afecta negativ finanțele Pakistanului vreme de o generație. Malaezia a suspendat recent proiecte finanțate de China în valoare totală de peste 20 de miliarde de dolari, după o schimbare de guvern. Khan ar da dovadă de înțelepciune dacă ar proceda la fel, scrie The Wall Street Journal.

Traducere Rador: Andrei Suba