Cum a ajuns tutunul de la ritualurile religioase ale mayașilor la „pandemia” de azi

În ciuda importanței istorice a tutunului, din punct de vedere economic, cultural și spiritual pentru diversele culturi care l-au folosit de-a lungul secolelor, proveniența exactă a plantei este greu de stabilit. O nouă teorie despre originile tutunului a fost recent înaintată de un grup de cercetători bolivieni, arată BBC.

Carla Maldonado, directoarea Ierbarului Național al Boliviei, explică faptul că, în urma unor cercetări genetice și moleculare recente, cercetătorii au putut constata faptul că tutunul a fost creat prin împerecherea a două plante: Nicotiana Sylvestris și Nicotiana Tomentosiformis, două specii care provin din sudul Boliviei și nordul Argentinei, motiv pentru care cercetătorii consideră că aceasta trebuie să fie zona de proveniență a tutunului. 

În ceea ce privește momentul apariției sale, acesta este de asemenea greu de identificat, dar faptul cert este că planta a fost prima oară cultivată și folosită în America cu multă vreme înainte de primul contact cu exploratorii europeni. 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, planta a început să fie cultivată prima oară cu aproximativ 8.000 de ani în urmă, dar a fost folosită în scopuri medicinale pe actualele continente americane aproape de sfârșitul secolului I î.Hr. Biblioteca Națională de Medicină a Statelor Unite amintește că, în această perioadă, mayașii din America Centrală deja foloseau planta în ritualuri religioase. Se crede că triburile din sudul Americii de Nord au învățat să folosească tutunul de la mayași, probabil în perioada secolelor V-VII d.Hr.

Potrivit Serviciului Național de Parcuri al Statelor Unite, tutunul este una dintre multele descoperiri făcute de navigatorul genovez Cristofor Columb atunci când a ajuns pentru prima oară în America, în 1492. Europenii au devenit rapid interesați de planta stranie, inițial datorită presupuselor sale proprietăți medicinale, însă nu au avut nevoie de prea multă vreme pentru a începe să o folosească în scop recreativ. 

Popularitatea plantei a transformat-o într-un produs economic important de-a lungul secolelor. Pentru coloniștii englezi care au sosit în America de Nord la începutul secolului al XVII-lea, tutunul era atât de valoros încât era folosit ca monedă de schimb. La începutul Revoluției Americane (1765-1783), tutunul era încă cel mai important produs economic al Virginiei, la acea vreme cea mai bogată dintre cele 13 colonii britanice în America, însă a început să-și piardă mult din popularitate în anii care au urmat, conform Encyclopedia Virginia.

În Europa, deși fumatul a fost inițial întâmpinat cu oarecare reticență, produsul exotic adus de exploratorii care se întorceau din lumea nouă a început să câștige prima oară popularitate în rândul aristocrației. iar până în 1670, devenise deja un bun de larg consum în Marea Britanie, explică Encyclopedia Britannica. 

La mijlocul secolului al XIX-lea, fumatul era deja un obicei comun mai în toată lumea, asta în ciuda faptului că pericolul acestuia asupra sănătății fusese deja semnalat în Europa încă de la începutul anilor 1600, scrie ONG-ul australian Cancer Council. 

Posibile legături între fumat și cancerul pulmonar au fost identificate pentru prima oară în anii ‘20, continuă Cancer Council, însă primele studii epidemiologice care au stabilit acest fapt au fost publicate în 1950, potrivit Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA.

Serviciul de Sănătate Publică al Statelor Unite a publicat primul raport despre efectele adverse ale fumatului în 1964, iar la mai puțin de un an după aceea a fost dată prima lege care să impună avertismente de sănătate pe toate pachetele de țigări. 

În decadele care au urmat, în ciuda popularității persistente a tutunului și a industriei de miliarde de dolari formată în jurul său, asemenea măsuri restrictive au continuat să prindă teren în întreaga lume. 

În 2003, Organizația Națională a Sănătății a adoptat Convenția-cadru pentru Controlul Tutunului, pentru a combate “epidemia globală a consumului de tutun”, iar un tratat ratificat de 182 de state până în prezent. 

Deși comerțul de tutun nu poate fi interzis, tratatul prevede mai multe măsuri de protejare a sănătății publicului, printre care avertismentele deja bine cunoscute despre efectele fumatului asupra sănătății. 

Oricine a pus vreodată mâna pe un pachet de țigări cunoaște deja mesajele de tip “Fumatul dăunează grav sănătății” și imaginile deloc plăcute privirii cu posibilele consecințe medicale ale acestui obicei – potrivit unui raport al Societății Canadiene a Cancerului, din 2021, 134 de țări și teritorii de pe planetă impun astfel de avertismente prin lege.

Încercările de a descuraja fumatul la nivel mondial nu au dus lipsă de controversă de-a lungul anilor, dar rezultatele sunt destul de clare. Un studiu publicat în jurnalul Tobacco Control arată că, între 1990 și 2020, ponderea de fumători a scăzut cu aproape 30% în rândul bărbaților, la nivel mondial, și cu aproape 40% în rândul femeilor. 

Desigur, asta nu înseamnă că fumatul nu este încă un obicei popular – conform celor mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății, în lume există încă aproximativ 1.3 miliarde de consumatori de tutun. 

În ciuda pericolelor pentru sănătate și a eforturilor organizațiilor internaționale, se pare că obiceiurile vechi se uită greu, în special când vine vorba de cele care au câteva mii de ani.