Cum a ajuns un fugar acuzat de furtul miliardului de dolari din băncile moldovene să candideze la alegerile din Moldova. Profil electoral – Partidul Șor

Partidul Şor va figura cu numărul patru în buletinul de vot pentru alegerile din 11 iulie din Republica Moldova.  Formaţiunea este singura din lista concurenților care vor participa la scrutin al cărei lider, Ilan Șor, este fugit din țară şi dat în urmărire internațională, se arată într-un material portalului Anticoruptie.md

Ilan Șor este unul din principalii învinuiţi în dosarul „furtul miliardului”, când între 2012-2015, circa un miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar al țării. La fel, partidul este lider şi la capitolul candidaților cu dosare penale. Pe parcursul ultimilor ani, formaţiunea a fost implicată la vedere în coruperea deputaţilor şi alegătorilor, discurs de ură şi manifestări agresive faţă de oponenţii politici şi jurnalişti.

Partidul care l-a eliberat pe Ilan Şor din arest

Partidul Politic Şor este succesorul Mişcării Ravnopravie înregistrată la 27 octombrie 1998 şi reînregistrată în anul 1999. Între 1998 şi 2016 preşedinte al partidului a fost Valerii Klimenco, cel care, pe parcursul anilor, s-a manifestat prin discurs de ură şi agresivitate. Klimenko este cunoscut și pentru faptul că a agresat verbal și fizic mai mulți activiști, episoade pentru care ulterior a fost tras la răspundere. Din 1997 până în prezent el este și președinte al Congresului Comunităților Ruse din Republica Moldova. Între 2002–2003 a fost reprezentat această organizaţie într-o structură afiliată Dumei de Stat a Rusiei.  În perioada 1999–2011 a fost consilier în Consiliul municipal Chișinău, ales pe listele „Ravnopravie”. Mişcarea „Ravnopravie” nu a reușit să treacă niciodată pragul electoral la scrutinele parlamentare.

La 21 mai 2015 Ilan Şor a fost înregistrat în cursa electorală pentru funcţia de primar al oraşului Orhei din partea Mişcării Ravnopravie, în pofida statutului de bănuit pe care îl avea în dosarele deschise pe marginea furtului de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Statutul de candidat electoral a permis scoaterea lui Ilan Şor din arest la domiciliu.

La scrutinul din 14 iunie 2015, Ilan Şor a câştigat alegerile cu 61,97% din voturi, fiind ales în funcţia de primar al orașului Orhei.

Pe 19 iunie 2016 Şor a fost ales preşedinte al Mişcării Ravnopravie. Mai multe detalii despre problemele de integritate ale concurentului electoral Ilan Şor puteți citi aici.

După ce Şor a preluat conducerea partidului, fostul lider al formaţiunii, Valerii Klimenco a fost numit preşedinte de onoare. În noiembrie 2016, partidul își schimbă statutul, simbolica și denumirea, devenind Partidul Politic Șor.

La alegerile prezidențiale din 2016, partidul a înaintat candidatura Innei Popenco, însă cu zece zile înainte de primul tur al alegerilor, aceasta a fost exclusă din cursa electorală, pentru că a utilizat fonduri nedeclarate atunci când a deschis, în sectorul Râșcani al Capitalei, un magazin social. Popenco a negat acuzaţiile.

La alegerile parlamentare din 2019, Partidul Şor a câştigat șapte mandate de deputat. Ulterior, fracţiunii s-au mai alăturat deputaţii Violeta Ivanov şi Vladimir Vitiuc, care au părăsit Partidul Democrat.

La alegerile prezidențiale din toamna trecută, Partidul Şor a înaintat candidatura Violetei Ivanov. După ce aceasta a pierdut alegerile din primul tur, formaţiunea şi-a îndemnat alegătorii să boicoteze turul doi al alegerilor prezidenţiale.

Ilan Şor şi furtul miliardului

Ilan Şor este preşedintele formaţiunii politice Partidul Şor şi cel care a scandalizat cel mai mult opinia publică în ultimii şase ani, de când s-a lansat în politică. Fost primar al municipiului Orhei şi deputat în Parlamentul Republicii Moldova unde n-a fost nici la o şedinţă, Ilan Şor  este  învinuit și inculpat în cel puțin două dosare penale legate de frauda bancară.

În activitatea sa politică, Ilan Șor s-a remarcat prin agresivitate, atacuri verbale la persoană şi discurs de incitare la ură și violență. Ţinta atacurile lui Şor a fost politicieni din opoziţie şi jurnalişti. Ilan Şor a ajuns deputat în urma alegerilor din februarie 2019. În vara anului 2019, când Partidul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc pierdea puterea, Ilan Şor, împreună cu fruntaşul democrat organizează proteste stradale şi pichetarea principalelor instituţii ale statului. În timp ce protestatarii aduşi de PDM declarau că sunt plătiţi în medie cu 200-300 de lei pe zi, cei racolaţi de Partidul Şor susţineau că sunt remuneraţi cu 500 de lei pentru o zi de proteste.

După retragerea PDM de la guvernare şi fuga lui Plahotniuc din ţară în vara anului 2019, a părăsit Republica Moldova şi Ilan Şor. La scurt timp, Procuratura Anticorupţie l-a anunţat pe acesta în urmărire generală, iar până în momentul de faţă nu se cunoaşte locul aflării sale, dar se presupune că ar fi în Israel. De atunci Ilan Şor comunică cu alegătorii săi prin intermediul mijloacelor electronice. Primăvara trecută Ilan Şor a declarat că este gata să restituie toţi banii care i se incriminează în dosarul miliardului, cu condiţia că i se retrag acuzaţiile din dosarul penal şi că va putea să revină în Republica Moldova.

Ilan Şor a moştenit afacerea de milioane de la tatăl său Miron Şor, cel care și-a crescut afacerile în perioadă când Republica Moldova era condusă de președintele Petru Lucinschi. Principala sa afacere o reprezintă reţeaua de magazine duty-free din zona neutră de frontieră.

Deputatul Ilan Șor a indicat în declarația de avere și interese personale pentru 2020, depusă la 30 martie curent, că a primit de la Parlament un salariu de 3.485 de lei și o indemnizație de 1.625 de lei.

În aceeași declarație, în dreptul soției sale, Sara, este indicat pentru 2020 un venit de 1.183.267 de ruble (283.274 de lei) din activitatea de întreprinzător. În 2020, el a depus de asemenea declarația de avere unde a indicat un salariu de 65.000 de lei de la Parlament, o indemnizație de 10.000 de lei și o compensație de 7.000 de lei.

Șor a rămas fără imunitate de deputat după ce Parlamentul a susținut cu majoritate de voturi, pe 15 august 2019, demersul procurorului general interimar, Dumitru Robu.

Pentru 2019, el a trecut pentru soția sa, Sara, venituri de 892.000 de ruble din activitate de întreprinzător, echivalentul a circa 217.000 de lei.

Ilan Șor a indicat în document aceleași bunuri imobile și mașini pe care le-a declarat în 2018: o casă de peste 4 milioane de lei, trei apartamente cu o valoare totală de circa 2 milioane de lei, un garaj, două autoturisme de marca „Bentley” de circa 9 milioane de lei și două mașini vechi.

Ilan Şor a deţinut anterior două imobilele de lux de pe strada Lacului dintr-un cartier select din Capitală. Acestea au fost revândute după plecarea sa din țară în vara anului 2019. Datele de la Cadastru arată că cele patru imobile, situate pe mai multe terenuri comasate în unul singur, au fost cumpărate de un tânăr în vârstă de 31 de ani, iar ipoteca în valoare de 3.500.000 de lei a fost stinsă.

În declarația sa de avere pentru 2018 Ilan Șor indica faptul că a luat în arendă, în ultima zi a anului respectiv un teren de 27 de ari și două case de locuit, de 273, respectiv 644 de metri pătrați, evaluate la 8,1 milioane de lei. De fapt, este vorba despre câteva imobile de lux, situate pe strada Lacului din Capitală, atribuite de presă lui Ilan Șor. Anterior acestea i-au aparținut oficial, după care și-au schimbat de câteva ori proprietarii. Tot aici, procurorii au efectuat percheziţii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva deputatului condamnat în dosarul privind frauda bancară. Aici a stat Ilan Șor și în arest la domiciliu. În pofida acestui fapt, proprietatea de lux nu se regăseşte în lista bunurilor lui Şor puse sub sechestru.

Ilan Şor şi soţia sa mai au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitate Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan și Sara Șor au procurat locuința în toamna anului 2013. Soția politicianului, Sara Şor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuință cu trei nivele,  o sală pentru sport şi piscină.

Ilan Şor este patronul din umbră a două posturi de televiziune – Televiziunea Centrală şi Orhei TV. Acestea sunt gestionate de Dumitru Chitoroagă, reprezentantul Partidului Şor pentru sectoarele Centru şi Botanica din municipiul Chişinău.

În octombrie 2015, Ilan Șor a făcut un autodenunț în care a afirmat că l-a mituit în repetate rânduri pe fostul premier Vlad Filat în schimbul obținerii unor avantaje personale sau de business. Potrivit lui Șor, suma mitei ar fi ajuns la 250 de milioane de dolari, iar acești bani au fost oferiți în schimbul unor privilegii pe care Filat ar fi trebuit să le acorde afacerilor lui Șor. De  exemplu, pentru ca Filat, care era prim-ministru, să rezolve problema unui litigiu dintre Dufremol și Le Bridge, Șor ar fi plătit jumătate de milion de dolari. De asemenea, i-ar fi plătit pentru ca Ministerul de Externe să îl numească consul onorific în Rusia. Alte 500.000 de dolari i-ar fi oferit pentru ca Vlad Filat să promoveze adoptarea cadrului legal pentru comercializarea „produselor petroliere duty-free în zona vamală a R. Moldova”. Totuși, afirma Șor, Filat nu i-a îndeplinit doleanța.

Proiectul lui Ilan Șor privind deschiderea benzinăriilor duty-free a devenit realitate în 2019, printr-un proiect de modificare a legislaţiei fiscale, propus de către deputatul Vladimir Cernat, și votat de majoritatea parlamentară în lipsa unei expertize anticorupţie, a dezbaterilor în plen şi a unui aviz pozitiv al Guvernului. După retragerea PDM de la guvernare legea a fost anulată.

O altă afacere a lui Ilan Șor a fost concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Ilan Şor riscă să se aleagă în timpul apropiat cu un nou dosar penal pentru delapidarea averii sindicatelor.  Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, membru al comisiei de anchetă privind înstrăinarea patrimoniului sindicatelor, a declarat recent că cel mai mare beneficiar al bunurilor imobile în străinătate, care aparțineau Confederației Naționale a Sindicatelor, a fost oligarhul fugar Ilan Șor, iar Vlad Plahotniuc apare și el în cadrul unui raport de 4.000 de pagini pe acest subiect..

Listă din candidaţi certaţi cu legea şi transfugi

Mai mulţi candidaţi din lista electorală a Partidului Şor au figurat sau au un anumit statut în dosare penale. Astfel, deputatele Marina Tauber şi Reghina Apostolova figurează în Raportul Kroll privind frauda bancară. După retragerea PDM de la guvernare, în vara anului 2019, procurorul general interimar a solicitat în Parlament ridicarea imunității celor două deputate, acestea fiind private de libertate. Ulterior, cei zece acționari ai Unibank au fost puși sub învinuire, fiindu-le incriminată comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat.

Amintim că Marina Tauber a fost reținută la 16 septembrie 2019, în orașul Orhei, la câteva ore după ce Parlamentul a votat, la solicitarea procurorului general interimar, ridicarea imunității pentru Marina Tauber și colega ei de partid, Reghina Apostolova. O zi mai târziu, Procurorii Anticorupție și ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții în cauza penală în care au fost reținute deputatele Marina Tauber și Reghina Apostolova.

Cele două deputate au fost scoase de sub urmărire penală toamna trecută, împreună cu mai mulţi acţionari ai fostei bănci comerciale Unibank.

Un alt candidat pe lista electorală a partidului Șor, Denis Ulanov, este învinuit într-un dosar penal pentru implicare în frauda bancară, acțiunile lui fiind cercetate sub aspectul  „escrocheriei” și „spălării de bani”, ambele infracțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesele unei asociații criminale.

Petru Jardan, potrivit materialelor urmăririi penale, ar fi comis „abuz de serviciu”, în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionări.

În lista Partidului Şor, pe poziţii avantajoase, se regăsesc şi cei 9 deputaţi transfugi care au părăsit PDM şi s-au alăturat Partidului Şor, formând ulterior cu PSRM o majoritate parlamentară. Este vorba despre Violeta Ivanov, Sergiu Sârbu, Ruxanda Glavan, Vladimir Vitiuc etc.

Violeta Ivanov a fost viceministră, iar ulterior, ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale în perioada guvernării comuniste. A ajuns în Parlament în 2009 și a condus Comisia pentru mediu şi schimbări climatice. La sfârşit de 2015, împreună cu alţi 13 colegi de partid, a părăsit fracţiunea PCRM, formând, Platforma Social-Democrată „Pentru Moldova”, care ulterior a aderat la Partidul Democrat. Violeta Ivanov se regăseşte pe lista neagră întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat 2010 (ICPC).  Potrivit ICPC, în anii 2008-2009, pe când era ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ivanov a favorizat primăriile conduse de reprezentanţi ai comuniştilor la repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional în detrimentul altor localităţi.

În luna mai anul 2020 Ivanov îi părăsește și pe democrați pentru a adera la Partidul Șor, care îi oferă o funcție de conducere – cea de vicepreședintă a fracțiunii parlamentare a partidului. Ivanov declară presei că a ales să adere la Partidul Șor deoarece numai acesta face lucruri bune și că nu este deranjată că liderul său Ilan Shor a fost condamnat în primă instanță la șapte ani și jumătate de închisoare, pentru implicare în furtul miliardului. În iunie, Violeta Ivanov a fost printre parlamentarii care au aprobat Declarația privind condamnarea faptelor de traseism și corupere politică a deputaților. Pe 6 septembrie 2020, Partidul Șor o desemnează pe Violeta Ivanov drept candidată la funcția de șef al statului, anunțul fiind făcut online de însuși liderul formațiunii, care nu poate candida el însuși, așa cum are un dosar pe rol și lipsește fizic din Republica Moldova, chiar dacă se declară nevinovat.

Pe 6 septembrie 2020, Partidul Șor o desemnează pe Violeta Ivanov drept candidată la funcția de șef al statului, anunțul fiind făcut online de însuși liderul formațiunii, care nu poate candida el însuși, așa cum are un dosar pe rol și lipsește fizic din R Moldova, chiar dacă se declară nevinovat.

Sergiu Sârbu a ajuns în partidul Șor după ce a trecut prin mai multe formațiuni politice. După ce, timp de 12 ani, a fost membru PCRM, a trecut la democraţi, iar în prezent este vicepreşedinte al formaţiunii. De-a lungul anilor a fost autor al mai multor proiecte de lege, unele dintre care au fost contestate de opoziţie şi societatea civilă. Alături de alţi deputaţi este autorul controversatului proiect de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, criticat dur de organismele internaţionale şi societatea civilă, dar şi de opoziţia politică.

Ruxanda Glavan este fostă ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în trei Guverne, apreciată ca lider şi manager, a fost acuzată de mai multe ori că ar avea probleme de integritate. Afacerile familiei, chiar dacă au fost trecute pe alte nume, au sporit atunci când Glavan a deținut funcții publice. În perioada când se afla la conducerea Ministerului Sănătății, a pus în slujba partidului din care face parte resurse administrative pentru desfășurarea unei campanii a Fundației Edelweiss, care promova numele lui Vlad Plahotniuc.

Ruxanda Glavan a obţinut primul mandat de ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei în Guvernul Gaburici şi s-a afat la cârma acestei instituţii de pe 18 februarie 2015 până la 30 iulie 2015. Anterior, timp de doi ani, ea a fost viceministră în același minister. În Guvernul Streleț, învestit la data de 30 iulie 2015, Ruxanda Glavan a făcut efectiv rocadă cu Mircea Buga, preluând Ministerul Sănătății de la acesta și cedând Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Ruxanda Glavan s-a regăsit și în Guvernul Filip, aprobat la miez de noapte. A condus Ministerul Sănătății până când acesta a fost comansat, în cadrul unei reforme, cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. A plecat din PDM în luna mai 2020, iar ulterior a aderat la Pro Moldova.

Fondatorul şi preşedintele de onoare al Partidului Şor, Valeri Klimenko, se regăseşte pe poziţia 19 în lista electorală. La parlamentarele din 2019, acesta a fost pe locul 9. Klimenko a fost atras de mai multe ori la răspundere contravenţională pentru agresivitate.

Coruperea alegătorilor

Partidul Şor a fost acuzat în repetate rânduri că ar corupe alegătorii prin magazinele sociale Merișor, deschise în mai multe localităţi din ţară. Primele patru magazine au fost deschise în anul 2015, la Orhei. Aici pot face cumpărături doar pensionarii, persoanele cu dizabilităţi şi veteranii, care dispun de aşa-numitele „carduri sociale”, eliberate de Partidul ŞOR. Ziarul de Gardă a scris că pentru a intra în posesia acestor carduri, pensionarii trebuie mai întâi să se înregistreze, având asupra lor buletinul de identitate şi carnetul de pensionar, veteran sau persoană cu dizabilităţi. Jurnaliştii au descoperit că în unele cazuri, înregistrarea are loc chiar la filialele Partidului Şor, deschise pe lângă magazine.

Deputații Partidului Liberal Democrat au propus în Parlament audierea conducerii Centrului Național Anticorupție în legătură cu rețeaua de magazine sociale. Liberal-democrații şi-au justificat cererea prin faptul că magazinele ar fi folosite de Șor pentru manipularea alegătorilor înainte de alegerile parlamentare. Ulterior, Ilan Șor a acuzat PAS, PPDA și PLDM că ar complota ca sa închidă magazinele sociale deschise de partidul său în câteva orașe.

Pentru Partidul Şor sunt caracteristice pomenele electorale, pungile cu produse alimentare şi detergenţi oferite la întâlnirile cu alegătorii.

Partidul Şor a mai organizat excursii gratuite în oraşul Orhei pentru locuitorii în etate de la sate pentru a demonstra realizările Primăriei conduse de Ilan Şor.

Foto: Ilan Șor le vorbește membrilor partidului său prin intermediul video conferințelor. Sursa/Facebook