Cum a ajuns Valencia cel mai ”verde” oraș al Europei, de la inovație la produsele agricole locale

Valencia a fost mult timp unul dintre cele mai însorite orașe spaniole, datorită poziției sale de primă mână pe malul Mediteranei. Acum, poate pretinde, de asemenea, că este și cel mai sustenabil, după ce a câștigat titlul râvnit de Capitală Verde a Europei.

Comisia Europeană a citat cele 5 milioane de metri pătrați de spațiu verde din Valencia. Potrivit raportului Comisiei, 97% dintre locuitori trăiesc la mai puțin de 300 de metri de o zonă verde importantă = Fie că este vorba de popularele plaje largi cu nisip de la Marea Mediterană sau de laguna mlăștinoasă din Albufera, unde se cultivă orezul pentru vestita paella din Valencia.

Titlul de Capitală Verde este acordat anual unui oraș din Europa care dă un exemplu de protecție a mediului pe care alții îl pot urma. Comisia Europeană acordă 600.000 de euro (656.000 de dolari) câștigătorului pentru a finanța programe mai durabile. Cu toate acestea, adevăratul premiu este impulsul de marketing care vine odată cu certificarea acreditărilor ecologice ale unui oraș. Printre câștigătorii anteriori se numără Tallinn (Estonia), și Oslo (Norvegia) printre altele.

„Cred că este o recunoaștere de către Comunitatea Europeană a muncii noastre comune”, spune Paola Llobet, consilier pentru turism și inovare al Valenciei. „Este un lucru pe care noi, ca și comunitate, îl construim de ani de zile, în cadrul cartierelor. Ne-am protejat livezile, plajele, marea, parcul natural Albufera și multe altele.”

Viitorii vizitatori potențiali nu trebuie decât să se uite la o hartă a orașului pentru a vedea cel mai izbitor exemplu de spații verzi din Valencia: Parcul Natural Turia, o albie de râu recondiționată pe o lungime de nouă kilometri care traversează orașul.

După o inundație devastatoare în 1957, râul a fost redirecționat, iar Turia urma să devină o autostradă cu mai multe benzi. Opoziția publică a zădărnicit însă dezvoltarea, dând naștere unei mișcări care cerea mai mult spațiu verde în centrul orașului.

Astăzi, Turia a devenit un spațiu comunitar prețios: o panglică verde care leagă livezile de fructe de la periferie de Marea Mediterană. Weekendurile sunt pline de meciuri de fotbal, rugby și baseball la una dintre numeroasele facilități sportive din parc. Într-o zi însorită, familiile fac un picnic sub crângurile de baobabi și chiparoși, în timp ce cățărătorii și acrobații amatori își încearcă abilitățile de a urca sau de a coborî în spirală pe unele dintre podurile medievale de piatră care încă traversează parcul.

Acesta găzduiește, de asemenea, Orașul Artelor și Științelor, capodopera futuristă a arhitectului valencian Santiago Calatrava – acum una dintre cele mai mari atracții ale orașului. Curbele sale de un alb strălucitor și suporturile sale scheletice îi conferă un design de epocă spațială, făcându-l un loc de filmare preferat pentru filme și seriale SF, de la „Războiul stelelor” la „Westworld”.

Turia funcționează, de asemenea, ca o autostradă de transport durabil. Traseele desemnate se întind de-a lungul parcului, ceea ce îl face ideal pentru navetiștii pe biciclete și trotinete electrice pentru a tăia prin oraș și a evita traficul stradal.

O capodoperă futuristă

După o inundație devastatoare în 1957, râul a fost redirecționat, iar Turia urma să devină o autostradă cu mai multe benzi. Opoziția publică a zădărnicit însă dezvoltarea, dând naștere unei mișcări care cerea mai mult spațiu verde în centrul orașului.

Astăzi, Turia a devenit un spațiu comunitar prețios: o panglică verde care leagă livezile de fructe de la periferie de Marea Mediterană. Weekendurile sunt pline de meciuri de fotbal, rugby și baseball la una dintre numeroasele facilități sportive din parc. Într-o zi însorită, familiile fac un picnic sub crângurile de baobabi și chiparoși, în timp ce cățărătorii și acrobații amatori își încearcă abilitățile de a urca sau de a coborî în spirală pe unele dintre podurile medievale de piatră care încă traversează parcul.

Acesta găzduiește, de asemenea, Orașul Artelor și Științelor, capodopera futuristă a arhitectului valencian Santiago Calatrava – acum una dintre cele mai mari atracții ale orașului. Curbele sale de un alb strălucitor și suporturile sale scheletice îi conferă un design de epocă spațială, făcându-l un loc de filmare preferat pentru filme și seriale SF, de la „Războiul stelelor” la „Westworld”.

Turia funcționează, de asemenea, ca o autostradă de transport durabil. Traseele desemnate se întind de-a lungul parcului, ceea ce îl face ideal pentru navetiștii pe biciclete și trotinete electrice pentru a tăia prin oraș și a evita traficul stradal.

Fructe din belșug

Un alt beneficiu al acestei zone verzi este bogăția de fructe și legume din Valencia. Orașul este înconjurat de La Huerta, mai mult de 120 de kilometri pătrați de livezi de fructe și legume ale căror produse sunt vândute în piețele municipale din Valencia. Comisia Europeană a evidențiat programul de vecinătăți și de alimentație al orașului, în contextul în care face presiuni pentru alimente de tip „Kilometru Zero”, o mișcare care susține cultivarea și procesarea alimentelor în același loc în care sunt vândute și consumate, pentru a reduce costurile de transport și emisiile de carbon.

Mercado Central din Valencia este un loc bun pentru a vedea acest lucru în acțiune. Aproape 300 de sute de vânzători de fructe, legume, pește și carne își vând marfa într-o imensă hală modernistă. Ziua începe înainte de răsărit, când sute de vehicule încep să descarce produse proaspete din zona înconjurătoare, printre care se numără și buchetele de portocale celebre din Valencia.

Deși a devenit o atracție turistică populară, Mercado Central este încă folosit de localnici. Aproximativ 80% dintre clienți sunt rezidenți locali, potrivit pieței.

Aceasta include un număr tot mai mare de restaurante cu stele Michelin din oraș. În 2005, bucătarul Begoña Rodrigo și-a deschis restaurantul, La Salita, pentru a pune în valoare ingredientele locale din regiunea Valencian. Până în 2019, Rodrigo a câștigat o stea Michelin pentru meniul său inovator care „ridică bucătăria de legume la noi înălțimi”.

Confruntări politice

Cu toate acestea, orașul mai are încă de înfruntat provocări majore în materie de mediu. Nu în ultimul rând, mediul politic în schimbare.

Propunerea de Capitală verde a Valenciei a fost inițiată în timpul administrației anterioare a orașului, o coaliție de partide de stânga cunoscută sub numele de Compromis. Alegerile din 2023, au adus la putere o coaliție între Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, și Vox, de extremă dreapta, un partid care a negat existența schimbărilor climatice.

Acest lucru îl îngrijorează pe Giuseppe Grezzi, fostul consilier pentru mobilitate durabilă.

„Multe dintre proiectele noastre s-au oprit pur și simplu. Multe sunt acum paralizate de actuala administrație”, a declarat el. „Așadar, suntem foarte îngrijorați de acest lucru, dacă va fi continuat. Pentru că această strategie nu ar trebui să fie partizană, să nu fie atașată doar unui partid. Tot orașul trebuie să fie implicat în ea.”

Paola Llobet, actualul consilier pentru turism și inovare, spune că, deși unele proiecte sunt reevaluate, actuala administrație este în continuare angajată în atingerea obiectivelor de sustenabilitate.

„Poate că avem un mod diferit de a ajunge la obiectivele noastre, politici publice diferite”, a spus ea. „Dar obiectivul este în continuare același: să avem un oraș durabil și o calitate mai bună a vieții pentru oamenii care locuiesc aici și pentru cei care vin să ne viziteze.”

Un punct de focar este portul comercial și terminalul de croazieră din Valencia. O propunere de extindere a portului este în curs de examinare, ceea ce ar putea aduce zeci de mii de noi turiști pe an. De asemenea, actuala administrație analizează posibilitatea de a adăuga noi zboruri directe din SUA către Aeroportul Internațional din Valencia.

Cu toate acestea, orașe precum Barcelona și Veneția au avut dificultăți în a face față numărului mare de turiști care sosesc. Chiar și pentru cei care lucrează în turism există îngrijorarea că Valencia ar putea avea aceeași soartă.

„Dacă pot pune o limită asupra turismului, fie că este vorba de nave de croazieră sau de avioane, ar putea fi necesar să existe o întrerupere”, a declarat un ghid turistic, care a refuzat să fie numit, pentru CNN Travel. „Îmi fac griji că, la un moment dat, cifrele devin nesustenabile”.

Pentru Llobet, acest lucru înseamnă folosirea tehnologiei pentru a ușura impactul turismului asupra Valenciei. Ea a demarat un proiect pentru a produce „hărți de căldură” ale orașului pe care turiștii și ghizii le pot folosi pentru a arăta care zone sunt mai aglomerate, sugerând rute alternative și pentru a încuraja turiștii să viziteze alte locuri din oraș.

„Avem o mulțime de date. Măsurăm poluarea aerului; poluarea sonoră și începem un proiect privind emisiile de carbon.” Llobet a declarat: „Ne dorim ca impactul turiștilor să fie pozitiv. Știți, 70% din locurile de muncă din oraș depind de sectorul serviciilor, care este absolut legat de turiști.”

Poate că cea mai vizibilă provocare pentru mediu este tradiția Fallas din Valencia, o revoltă de primăvară plină de zgomot, culoare și fast, care are un preț ridicat pentru mediu. Zeci de mii de persoane se adună în oraș în fiecare martie pentru a participa la o succesiune de parade elaborate și focuri de artificii extravagante. Statui uriașe colorate sunt expuse în cartierele din oraș, apoi sunt incendiate la finalul culminant al festivalului. Rezultatul este adesea coloane de fum negru de la arderea polistirenului și a produselor pe bază de petrol.

În acest an, în onoarea statutului său de Capitală Verde, Valencia sărbătorește primele sale „Fallas Verzi”, oferind finanțare pentru cartierele care construiesc cu alternative ecologice, cum ar fi hârtia maché, lemnul și coji de orez. Scopul este de a sărbători Fallas cu materiale în întregime sustenabile până în 2030.

În acest an, piesa centrală de Fallas este o statuie gigantică de două etaje care se construiește acum în fața primăriei, numită „2 porumbei, 1 ramură”. Un apel la pace înfățișează o pereche de porumbei albi care poartă o ramură de măslin. Structura este construită din lemn, papier-mâché și Neops, o alternativă spumoasă la polistiren realizată din reziduuri vegetale, cum ar fi deșeurile rezultate din prelucrarea grâului și a cerealelor.

Cu toate acestea, este greu să pui limite ecologice unor tradiții prețuite. După interviu, Llobet a invitat CNN Travel la balconul principal al primăriei pentru a vedea „mascletà”, un foc de artificii zilnic în primele 19 zile ale festivalului. În fiecare zi este găzduit de o comunitate de cartier valencian diferită, cunoscută sub numele de „fallero”.

Cu puțin înainte de ora 14:00, un grup de „fallera” special selectate, femei și fete tinere îmbrăcate în haine tradiționale elaborate, l-au însoțit pe primar pentru a da startul la mascletà.

După o singură împușcătură, urmează o salvă constantă de bubuituri, urmată de țipătul zbârnâitor al artificiilor care explodează în stele albe, abia vizibile pe cerul albastru. Ceea ce era vizibil, însă, erau norii de fum care se învolburau. După cum au explicat cu însuflețire prezentatorii locali de la balcon, arta mascletà nu constă în spectacolul de lumini, ci în ritmul și crescendo-ul sunetului, culminând cu un baraj asurzitor de zgomot și fum palpitant.

Llobet recunoaște că este greu să faci din Fallas un eveniment cu adevărat ecologic, dar își propune să facă din el o tradiție mai durabilă.

„Lucrăm cu diferiți „falleros” pentru a fi mai buni în ceea ce privește utilizarea plasticului și a deșeurilor, utilizarea apei. În fiecare an, încercăm să îmbunătățim un pic mai mult”, a spus ea. „Dar avem mai mult de 100.000 de ‘falleros’ în oraș. Unul în fiecare piață sau piațetă. Așa că, într-adevăr, este un mod de viață.”