Cum a căzut șeful Interpolului, mândria Chinei, în dizgrația Comitetului de Supervizare Națională

Cu un an în urmă, şeful Interpolului, Meng Hongwei din China, îl urmărea pe preşedintele ţării sale Xi Jinping care declara, în faţa organizaţiei pe care o conducea el, că Beijingul va juca un rol tot mai mare în aplicarea legii la nivel mondial. China era printre ţările cele mai sigure din lume şi care „respectă legislaţia internaţională”, a spus dl Xi în faţa celor 1.000 de delegaţi prezenţi la adunarea generală a Interpol, la Beijing, scrie The New York Times, într-o amplă analiză citată de Rador.

Acum, dl Meng a căzut în dizgraţia sistemului judiciar opac, extrem de politizat, despre care criticii spun că ar fi trebuit să-l fi descalificat din procesul de numire în fruntea Interpolului, de la început. Luni, ministrul securităţii publice al Chinei, Zhao Kezhi, a spus la o întrunire a cadrelor din conducerea superioară a poliţiei, la Beijing, că dl Meng a fost acuzat de luare de mită şi alte infracţiuni.

Nici dl Zhao, nici Ministerul de Externe nu au dat detalii despre presupusele păcate ale dlui Meng sau dacă acestea s-au petrecut înainte sau după alegerea lui în funcţia de preşedinte al Interpolului în 2016.

În orice caz, dispariţia bruscă şi misterioasă a dlui Meng a lăsat să planeze un nor de nesiguranţă asupra oficialităţilor chineze şi a organismelor internaţionale care le oferă tot mai multe roluri de conducere. A dat o spectaculoasă auto-lovitură eforturilor Chinei de a demonstra că este pregătită să preia roluri mai importante pe scena internaţională.

„Imaginaţi-vă ce ar fi dacă cumva, cândva, China ar obţine funcţia de secretar general al ONU pentru ca apoi într-o zi acesta să dispară”, a spus Michael Caster, cercetător şi avocat al drepturilor omului la Bangkok, care studiază sistemul legal al Chinei. „Obrăznicia cu care acţionează China în afara oricărui concept sau procedură a normelor internaţionale, este realmente preocupantă”.

Cea mai mare întrebare suscitată de soarta dlui Meng este de ce a aprobat guvernul dlui Xi căderea unui om pe care l-a desemnat să conducă organizaţia care coordonează activităţile de aplicare a legii pentru 192 de ţări membre.

Dl Caster a comparat modul în care a gestionat China cazul dlui Meng cu acuzaţiile penale care au pus capăt carierei lui Dominique Strauss-Kahn de director al FMI. Acuzaţiile aduse în acel caz – implicând agresiuni sexuale asupra unei cameriste de la un hotel din New York City în 2011 – au fost tratate într-un mod transparent, care lipseşte în procesele din China, mai ales în cazurile delicate în plan politic. Atunci, incidentul s-a încheiat cu retragerea acuzaţiilor penale împotriva dlui Strauss-Kahnm care au fost reglementate într-un proces civil.

Dl Meng a fost acuzat de Comitetul de Supervizare Naţională, organism anticorupţie creat în martie pentru intensificarea campaniei naţionale împotriva corupţiei şi pentru a-i conferi o mai clară încadrare juridică. Instanţele şi procurorii din China răspund în faţa Partidului Comunist şi rareori resping constatările anchetatorilor anticorupţie. Arestarea dlui Meng aproape echivalează cu o condamnare.

Abia după câteva zile de tăcere – şi o conferinţă de presă ieşită din comun, ţinută de soţia dlui Meng – China a recunoscut că l-a reţinut şi a prezentat Interpolului demisia lui.

Dl Meng a devenit deja unul din exemplele cele mai spectaculoase pentru siguranţa redusă de care se bucură oficialităţile chineze pe fondul demersului dlui Xi de a prelua controlul, chiar şi în cazul reprezentanţilor de marcă din organizaţiile mondiale.

Desemnarea dlui Meng, ca şi detenţia lui, au avut aproape sigur aprobarea dlui Xi însuşi. Ministerul Securităţii Publice este unul din pilonii controlului Partidului Comunist, iar corupţia de la vârful său are izul trădării politice.

Dl Zhao, ministrul securităţii publice, a sugerat la întrunirea de luni că abaterile dlui Meng fac parte din „reziduurile toxice” rămase după Zhou Yongkang, fostul şef al securităţii interne cândva puternic şi fioros, care a fost închis pe viaţă pentru acuzaţii de corupţie, în 2015.

Căderea dlui Meng este „în întregime rezultatul faptului că el a rămas fidel obiceiurilor lui, iar pentru asta numai el este vinovat”, a spus dl Zhao. „Arată pe deplin că în faţa legii nu există privilegii speciale sau excepţii”.

Dar până în urmă cu două săptămâni, dl Meng care are 64 de ani era aparent la apogeul carierei sale construite pe creşterea influenţei internaţionale a Chinei şi a respectabilităţii ei în domeniul aplicării legii. Alegerea lui în funcţia de preşedinte al Interpolului a simbolizat respectabilitatea globală câştigată de poliţia chineză.

În calitate de preşedinte al Interpol, el a stat la Lyon, oraşul francez unde îşi are sediul organizaţia, şi a rostit în mod regulat discursuri care promovau priorităţile Interpol şi contribuţia Chinei la ele.

„În China există o veche zicală, potrivit căreia strămoşul nostru Mencius a spus: ‘o cauză justă se bucură de un sprijin abundent, în vreme ce o cauză injustă găseşte puţin’ (sprijin)”, a spus dl Meng în faţa oficialităţilor europene din domeniul poliţiei, anul acesta. „Această veche zicală evidenţiază importanţa corectitudinii şi a dreptăţii”.

Aparenta securitate a dlui Meng s-a prăbuşit în ultimele săptămâni. Soţia lui a dezvăluit că el a dispărut în timp ce făcea o vizită în China. Un semnal care anunţa iminentele lui necazuri, a spus reporterilor soţia lui, a fost emoji-ul unui cuţit pe care i l-a trimis.

După semnalul de alarmă tras de ea despre soţul ei, poliţia franceză a început să facă cercetări şi Interpolul a solicitat informaţii de la China. Abia atunci, duminică seara la sfârşitul unui weekend liber, guvernul chinez a dezvăluit că dl Meng se afla în arest, fiind anchetat pentru „încălcarea legii”.

Pe lângă funcţia lui în Interpol, dl Meng a fost ministru adjunct al securităţii publice şi se pare că a obţinut promovarea ca urmare a ajutorului constant pe care l-a dat în administrarea intereselor şi priorităţilor tot mai mari ale Chinei în sfera operaţiunilor de poliţie internaţionale.

El a sprijinit contribuţia Chinei la eforturile ONU de menţinere a păcii în Libia şi în alte zone frământate. A ajutat la supervizarea campaniei coordonate de China de eradicare a criminalităţii violente pe râul Mekong, în Asia de sud-est. Şi a avut o contribuţie la operaţiunile de poliţie care au ajuns în alte ţări, inclusiv Operaţiunea Fox Hunt care avea drept obiectiv repatrierea a sute de foşti demnitari şi oameni de afaceri chinezi fugiţi în străinătate, care erau suspectaţi de corupţie.

Luni la o informare de presă obişnuită, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Lu Kang a spus că ataşamentul Chinei faţă de cooperarea internaţională în sfera poliţiei nu va fi ştirbit de dizgraţia în care a căzut dl Meng.

„În calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi de mare putere responsabilă, China va continua să joace rolul pe care trebuie să îl joace în afacerile internaţionale, în special în organismele multilaterale”, a spus dl Lu.

Noul Comitet de Supervizare Naţională a luat locul comisiei Partidului Comunist care investiga cazurile de corupţie şi a primit prerogative extinse de a cerceta abateri în întreaga structură birocratică. De asemenea, a preluat cazuri care păreau a avea doar o legătură tangenţială cu corupţia politică – despre care experţii sunt de acord că este larg răspândită în China – ceea ce sugerează că mandatul său include asigurarea controlului politic al Partidului Comunist.

Un dosar de notorietate din vara aceasta a fost cel privindu-l pe un jurnalist independent, Chen Jieren, care a fost acuzat de fraudă şi deţinerea unei afaceri ilegale pentru scrierile lui. El a apărut într-o emisiune TV pentru a mărturisi, în august, deşi nu se ştie ce soartă a avut în plan judiciar. În luna mai, Chen Yong, şofer la administraţia districtuală din provincia Fujian, a murit în timp ce se afla în arestul unei branşe locale a comitetului. Corpul lui prezenta semne de bătăi, a relatat canalul de ştiri de afaceri chinez Caixin.

„S-a spus că anticorupţia se referă la închiderea puterii într-o cuşcă”, a spus într-un interviu Luo Changping, fost reporter de investigaţii chinez care a expus cazuri de corupţie la nivel înalt. „Dar cine o va închide în cuşcă şi cine va ţine sub supraveghere cuşca?”, a continuat el. „Aceasta este problema esenţială nerezolvată”.

(Articol de Steven Lee Myers şi Chris Buckley/Traducerea: Adriana Buzoianu/ Sursa:  Rador)

Foto: Meng Hongwei (Sursa: Flickr)