Cum a cucerit cultura sud-coreeană întreaga planetă

Filmele sale câştigă premii Oscar, serialele ei TV şi starurile curentului muzical K-pop fac înconjurul lumii, iar una dintre scriitoarele sale tocmai a câştigat premiul Nobel pentru literatură. „Cum a reuşit Coreea de Sud să se impună ca o putere culturală?” se întreabă vineri jurnaliştii de la AFP, conform Agerpres.

Originea fenomenului „Hallyu”

De la sfârşitul anilor 1990 încoace, filmele coreene şi starurile K-pop au câştigat în popularitate în ţările asiatice vecine, cum ar fi Japonia şi China. Aşa s-a născut „Hallyu”, sau valul cultural sud-coreean. Acesta s-a răspândit în ţările occidentale odată cu cântecul antrenant „Gangnam Style”, lansat de Psy în anul 2012.

Pe parcursul deceniului care a urmat, „Babyshark”, un cântec pentru copii devenit viral, a doborât recordul de vizualizări pe YouTube, superstarurile K-pop din grupul BTS au urcat pe primul loc în topurile muzicale din lumea întreagă, filmul „Parasite” al regizorului Bong Joon-ho a fost recompensat la Hollywood cu patru premii Oscar, iar „Squid Game” a devenit cel mai vizionat serial non-anglofon difuzat pe platforma de streaming Netflix.

Exporturile sud-coreene de bunuri culturale reprezentau aproape 12 miliarde de euro în 2022, mai mult decât cele generate de aparatele electrocasnice sau de maşinile electrice. Acestea au fost produse în principal de jocuri video, precum „Battlegrounds Mobile”, care este extrem de popular în India şi Pakistan. Obiectivul Guvernului de la Seul este de a ajunge la aproximativ 23 de miliarde de euro până în 2027.

Un trecut turbulent

Regizorul premiat cu Oscar Bong Joon-ho explică succesul cultural al Coreei de Sud prin „perioadele dramatice” traversate de locuitorii acestei ţări din Asia, care au cunoscut, după Războiul din Coreea (1950-1953), o dictatură militară, o transformare economică radicală şi o tranziţie democratică.

Aceste „evenimente extreme” contribuie la „o abundenţă de inspiraţie şi stimulare” pentru creatori, a spus el. „Este un loc atât de dinamic şi turbulent”, a adăugat regizorul sud-coreean.

„K-literatura” a fost premiată

Scriitoarea Han Kang, recompensată joi cu premiul Nobel pentru literatură pe anul 2024, s-a ilustrat tocmai prin opere care se inspiră din istoria contemporană a ţării sale.

Romanciera de 53 de ani, lăudată de juriul Nobel pentru „proza sa poetică intensă, care confruntă traumele istorice şi expune fragilitatea vieţii umane”, a declarat că a fost profund marcată de ceea ce a aflat despre masacrul comis în 1980 în oraşul ei natal, Gwangju. La acea vreme, dictatura militară reprimase violent o revoltă împotriva loviturii de stat care tocmai avusese loc.

Scriitoarea Han Kang a povestit că tatăl ei i-a arătat fotografii cu cadavrele victimelor şi cu populaţia care s-a mobilizat pentru a dona sânge pentru răniţi. Acele scene au fost o sursă de inspiraţie pentru romanul său „Human Acts”.

Deşi mulţi autori sud-coreeni au abordat în operele lor trecutul traumatizant al ţării în care s-au născut, Han Kang a creat „propria estetică literară, care este izbitoare”, a declarat Oh Hyung-yup, profesor de literatură la Universitatea din Coreea.

Femei pioniere

Coreea de Sud este una dintre ţările bogate în care lucrează cel mai mic procent de femei din populaţia activă, însă ele se află în fruntea succesului cultural al ţării asiatice.

Romanul „The Vegetarian”, de Han Kang, este considerat un text de pionierat al eco-feminismului. Iar volumul „Kim Ji-young, Born 1982” al scriitoarei Cho Nam-Joo, ce prezintă povestea unei femei căsătorite care alege să nu mai lucreze pentru a-şi creşte copilul, s-a bucurat de un succes răsunător pe plan internaţional.

Sprijin public şi „consum de alcool”

Deşi Guvernul de la Seul a investit sume considerabile pentru a susţine sectorul cultural, anumiţi experţi subliniază că statul sud-coreean a împiedicat uneori succesul acestuia.

În timpul mandatului preşedintei Park Geun-hye (2013-2017), scriitoarea Han Kang a fost inclusă pe o „listă neagră” de peste 9.000 de artişti pentru că a criticat Guvernul.

În pofida acestui fapt, unele iniţiative au dat rezultate, cum ar fi crearea în 1996 a unui organism public care promovează literatura coreeană în străinătate şi formează traducători (LTI Korea).

Literatura coreeană a beneficiat, de asemenea, de pe urma fenomenului muzical K-pop. Atunci când un membru al trupei BTS a fost văzut citind o carte de dezvoltare personală, sute de mii de copii ale acelei cărţi au fost vândute.

Regizorul filmului „Parasite”, Bong Joon-ho, a explicat creativitatea sud-coreeană într-un mod mai surprinzător: „Trăim într-o ţară dependentă de muncă. Oamenii muncesc prea mult. Şi, în acelaşi timp, bem prea mult. Aşa că, în fiecare seară, au loc sesiuni intense de consum de alcool şi totul devine foarte extrem”.