Cum a deteriorat atacul rasist asupra kurzilor de la Paris relațiile deja proaste dintre Turcia și Franța (Franceinfo)

Ambasadorul Franței a fost convocat luni la Ministerul de Externe al Turciei. Ankara denunță „propaganda” împotriva Turciei a unor organizații stabilite în Franța. Asasinarea a trei kurzi în arondismentul 10 din Paris vineri, 23 decembrie, a readus în discuție o problemă sensibilă între Franța și Turcia. Emine Kara, șefa mișcării femeilor kurde din Franța, Mîr Perwer, un tânăr autor-compozitor, și Abdurahman Kizil, un activist politic, au fost împușcați mortal în apropierea unui centru cultural kurd din rue d’Enghien. Presupusul făptaș, un conducător de tren pensionat, susține că a acționat din motive „rasiste”.

Dar această explicație nu convinge pe deplin comunitatea kurdă, care arată cu degetul spre guvernul Turciei. „Regimul fascist al lui Erdogan a lovit din nou”, a declarat Agit Polat, președintele Consiliului Democratic Kurd din Franța (CDK-F), în timpul unui marș în memoria victimelor, luni, 26 decembrie. Traseul acestui miting i-a condus pe manifestanți spre o clădire de pe strada Lafayette, unde trei activiști kurzi au fost împușcați mortal în cap în ianuarie 2013. Acest triplu asasinat crimă este încă prezent în memorie. Deși urmărirea penală a presupusului autor al omorurilor s-a încheiat după ce acesta a murit de cancer în 2016, ancheta a dezvăluit legături între suspect și serviciile secrete turcești. Investigațiile au fost relansate în 2019, dar încă nu au fost încheiate.

Ankara denunță propaganda împotriva Turciei

În cazul atentatului din 23 decembrie 2022, Agit Polat s-a declarat „neîncrezător” față de primele elemente ale anchetei, care nu stabilesc o legătură între suspect și Turcia. „Faptul că asociațiile noastre sunt vizate este de natură teroristă și politică”, a declarat președintele CDK-F.

Parchetul Național Antiterorist (PNAT) nu a fost, până în prezent, sesizat în acest caz. O greșeală, potrivit liderului partidului Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Jean-Luc Mélenchon. A doua zi după atentat, el a cerut o sesizare a PNAT, în timpul unui miting de susținere a comunității kurde. „Credem că este o întâmplare și că ceea ce s-a întâmplat este un act terorist care a vizat activiști politici”, a declarat Mélenchon în fața mulțimii în Place de la République din Paris.

Ankara a reacționat puternic la aceste acuzații. Duminică, 25 decembrie, un consilier al președintelui Recep Tayyip Erdogan a criticat violențele din Paris după triplul asasinat. Cu o zi înainte, un miting în memoria victimelor fusese într-adevăr marcat de ciocniri între poliție și membri ai comunității kurde, care își manifestau sprijinul pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Această organizație este considerată teroristă de către Turcia. „Același PKK care a ucis mii de turci, kurzi și forțe de securitate în ultimii 40 de ani. Acum ard străzile Parisului. Nu sunt sigur că veți continua să păstrați tăcerea”, a răbufnit consilierul lui Erdogan, denunțând o formă de ambivalență din partea guvernului Franței față de PKK.

Multe subiecte de tensiune din 2020

PKK este considerat o organizație teroristă și de către Uniunea Europeană, din care Franța face parte. Dar unele asociații apropiate de PKK, cum ar fi CDK-F, sunt foarte active în Franța. Există [din partea turcilor] o ură față de PKK, al cărui separatism este perceput ca o amenințare existențială”, a declarat pentru cotidianul Le Parisien Didier Billion, geopolitolog și specialist în relațiile dintre UE și Turcia. Prin urmare, orice demonstrație de sprijin pentru PKK în lume este foarte prost văzută în Turcia.

Un nou semn al acestor tensiuni sporite: ambasadorul Franței în Turcia, Hervé Magro, a fost convocat luni, 26 decembrie, de către Ministerul de Externe de la Ankara „Ne-am exprimat nemulțumirea față de propaganda lansată împotriva țării noastre de cercurile PKK”, a declarat pentru AFP un diplomat turc, acuzându-i pe politicienii francezi că repetă această „propagandă”.

Aceste noi tensiuni apar în contextul în care relațiile dintre Ankara și Paris s-au răcit de doi ani. În 2021, Emmanuel Macron a pus la îndoială locul Turciei în NATO. În anul precedent, între cele două țări au avut loc „ciocniri constante”, care au fost „un indiciu al unei relații care s-a deteriorat”, a declarat Jean Marcou, profesor la Sciences-Po Grenoble și cercetător asociat la Institutul francez de studii anatoliene din Istanbul.

Specialistul a enumerat în special „situația din estul Mediteranei, în momentul exploziei din Liban”, dar și în Mali, „unde s-a dus ministrul turc de Externe imediat după lovitura de stat”, sau în Caucaz, „cu privire la conflictul (…) dintre Azerbaidjan și Armenia”. Aceste tensiuni au culminat cu faptul că Recep Tayyip Erdogan a pus la îndoială „sănătatea mintală” a omologului său francez, după ce Emmanuel Macron a menționat necesitatea de a „structura islamul” în Franța.