Cum a devenit Turcia un hub de tranzit către UE pentru ”petrolul rusesc camuflat”

Se pare că țările UE au cumpărat produse petroliere rusești în valoare de miliarde de dolari prin intermediul Turciei, într-o perioadă în care activiștii cer autorităților să înăsprească sancțiunile împotriva Kremlinului, potrivit Rador Radio România.

Importurile directe de petrol rusesc sunt interzise în UE din februarie 2023, dar aceste produse își găsesc încă drumul către blocul comunitar, potrivit unui raport publicat de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA) și Centrul pentru Studiul Democrației. În cele 12 luni de la impunerea acestei interdicții, statele membre au importat peste 5 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro prin porturile Ceyhan, Mersin și Marmara Ereğlisi. În aceeași perioadă, aceste trei porturi – care nu au capacitate proprie de rafinare – au importat 86% din produsele lor petroliere din Rusia.

„Investigațiile referitoare la anumite transporturi… sugerează că entitățile europene ar fi putut importa produse petroliere rusești amestecate sau reexportate din terminalele de stocare a petrolului din Turcia”, se arată în raport. Într-un caz, terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul cu același nume a importat aproape 27.000 de tone de petrol din portul rusesc Novorossiysk. Zece zile mai târziu, același terminal a trimis o cantitate similară de petrol la o rafinărie din Grecia. „Acest comerț pare să fi exploatat o breșă legală care permite produselor petroliere rusești mixte să intre în UE”, spun cele două organizații.

De la 5 februarie 2023 până la sfârșitul lunii februarie a acestui an, importurile de produse petroliere rusești ale Turciei s-au dublat, ajungând la o valoare de 17,6 miliarde de euro. De la intrarea în vigoare a interdicției UE, mai mult de patru cincimi din importurile turcești de produse petroliere provin din această țară, iar Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de combustibil rusesc din lume.

Creșterea importurilor depășește cu mult creșterea cererii interne, se arată în raport, „sugerând că Turcia devine un centru de reexport” pentru vânzările de combustibil care finanțează războiul dus de Kremlin în Ucraina. Raportul estimează că Rusia a obținut venituri de peste 5 miliarde de euro din aceste vânzări.

Martin Vladimirov, analist senior în domeniul energiei la Centrul pentru Studiul Democrației, avertizează că Turcia „se afirmă drept un hub strategic pentru combustibilul rusesc care este transportat către UE”.

Problema este separată de așa-numita portiță lasată în privința rafinării, portiță prin care țițeiul rusesc este exportat către țări care nu au impus restricții pentru acest tip de comerț. Țițeiul respectiv este apoi rafinat și exportat în UE ca produs local, evitând să intre sub incidența sancțiunilor.

Practica a atras atenția autorităților din Europa și SUA, care au amenințat că vor restrânge importurile de la rafinăriile care folosesc țiței rusesc, în special din India și Turcia. Cu toate acestea, până acum nu au fost introduse măsuri în acest sens, iar cifrele furnizate către GTR de către CREA arată că rafinăriile indiene continuă să importe aproximativ o treime din totalul țițeiului din Rusia.

Raportul îndeamnă autoritățile UE să înăsprească sancțiunile pentru reexporturile de combustibil rusesc, argumentând că legislația existentă este „neclară” cu privire la la ce procent de petrol trebuie să fie de origine rusă pentru a fi supus restricțiilor. De asemenea, solicită o aplicare mai strictă, propunând ca țările care impun sancțiunile să includă cerințe stricte pentru documentarea originii și ca declarațiile vamale ale UE să includă „originea adevărată” a produselor petroliere.

Încălcările ar trebui să conducă la „interdicții și sancțiuni”, se mai spune în raport, în timp ce autoritățile responsabile cu aplicarea ar trebui să fie împuternicite să urce la bordul navelor, să verifice documentele de certificare și să testeze încărcăturile prin metode chimice. „Navele-cisternă cu declarații falsificate privind originea combustibilului ar trebui tratate ca nave de contrabandă, cu toate consecințele legale pe care acest lucru îl implică”, se mai spune în raport. „Acest lucru include sechestrarea navelor pe mare și confiscarea lor”.

Sursa: CAPITAL.GR / Rador Radio România