Cum a distrus Ucraina, „o țară fără flotă”, mitul invincibilității Flotei ruse din Marea Neagră (analiză BBC)

„Cu cât este mai mică Flota rusă din Marea Neagră, cu atât este mai sigură Marea Neagră”, a declarat Volodimir Zelenski pe 6 noiembrie. Declarația lui Zelenski a fost o reacție la scăderea recentă a numărului de atacuri cu rachete asupra orașelor ucrainene dinspre Marea Neagră. Aceasta a fost precedată de un atac îndrăzneț al aviației și al vehiculelor maritime fără pilot asupra bazei navale a Flotei Mării Negre din Sevastopol, în 29 octombrie, scrie BBC.

În ciuda afirmațiilor Kremlinului privind „pierderi minime”, este probabil ca atacul să fi lovit nava amiral a Flotei rusești din Marea Neagră, fregata Amiral Makarov, și alte câteva nave.

Rusia nu-și poate consolida flota în Marea Neagră – Turcia nu a permis navelor sale de război să meargă acolo de la începutul războiului.

Mulți experți ucraineni și internaționali s-au grăbit să declare că Flota rusă din Marea Neagră este terminată, că nu își va putea reveni după o astfel de lovitură.

„Marina rusă este umilită de un stat care nu are propria sa marină”, scrie publicația analitică britanică Navy Lookout .

„Faptul că navele acestei flote au fost avariate de Ucraina, iar aceasta și-a pierdut aproape toate forțele navale, indică faptul că Rusiei îi lipsesc capacități de bază precum protejarea porturilor, recunoașterea și evaluarea precisă a capacităților inamicului”, adaugă corespondentul NavalNews, un ofițer în retragere al Marinei turcești Typhoon Ozberk.

Cu toate acestea, alți experți îndeamnă să nu ne grăbim cu concluziile.

În opinia lor, Flota Mării Negre, ca un animal vânat, este rănită, dar încă periculoasă. Iar dacă folosim terminologia boxului, adversarul Ucrainei a fost pus la podea, dar nu este knockout.

Cronica înfrângerii

Seria de înfrângeri ale Flotei Mării Negre a început de fapt încă din primele săptămâni ale invaziei Rusiei în Ucraina. Singura sa victorie poate fi numită doar capturarea Insulei Șerpilor în 24 februarie, dar chiar și aceea a fost recucerită de Ucraina la sfârșitul lunii iunie.

Iar cea mai dureroasă lovitură a fost scufundarea navei amiral Moskva, care a avut loc în aprilie. Cel mai probabil, nava a fost lovită de două rachete ucrainene Neptun.

 

În plus, în primăvară și vară au fost raportate lovituri asupra navelor rusești Novocherkassk, Caesar Kunikov, Vasili Bekh și Vsevolod Bobrov, staționate în Marea Neagră.

Începând cu 9 noiembrie, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei raportează distrugerea a 16 ambarcațiuni și nave rusești.

Dar aceste statistici nu includ ultima „pradă” – noua navă amiral a Flotei Mării Negre, care a înlocuit „Moskva”, fregata „Amiral Makarov”.

Potrivit BBC News Ucraina, aceasta a suferit avarii semnificative în timpul atacului cu drone asupra golfului Sevastopol în dimineața zilei de 29 octombrie. Această fregată a fost unul dintre purtătorii rachetelor de croazieră Kalibr, care au fost lansate cu regularitate asupra orașelor ucrainene.

 

După atacul asupra bazei din Sevastopol a Flotei Mării Negre, numărul lansărilor de rachete a scăzut.

„Din ce în ce mai multe rapoarte arată că nici măcar o singură navă purtătoare de rachete Kalibr nu a plecat în misiune de luptă în Marea Neagră. Acesta este un rezultat foarte semnificativ pe care apărătorii noștri l-au asigurat”, a subliniat Volodimir Zelenski, în 6 noiembrie.

Dar se poate spune că Ucraina s-a asigurat deja împotriva loviturilor dinspre mare?

Fostul șef adjunct al Statului Major al Marinei ucrainene Andrii Rizhenko a declarat pentru BBC News Ucraina că scăderea numărului de lansări de rachete din ultimele zile se datorează condițiilor meteorologice dificile din Marea Neagră. Iar flota rusă dispune încă de nave purtătoare de rachete Kalibr, în special pe submarine.

Ce a mai rămas din Flota Mării Negre?

Rizhenko subliniază că două submarine pregătite de luptă din cadrul Proiectului 06363 (există în total șase astfel de submarine în Flota Mării Negre) au sosit recent la Sevastopol de la baza lor de origine, Novorossiysk, care pot lansa rachete de croazieră. Dar asta nu este tot.

„Teoretic, ei au acum 11 nave care pot lansa Kalibr”, notează Rizhenko, „dar, de fapt, doar trei nave de suprafață sunt pregătite acum pentru acest lucru”.

Este vorba despre fregata „Admiral Essen” și două corvete de tip „Buyan-M” (proiect 21631).

 

În ceea ce privește fregata, aceasta este o navă de 125 de metri cu un lansator pentru 8 rachete de croazieră, un sistem de rachete antiaeriene, armament pentru torpile și un suport de artilerie. De asemenea, poate transporta la bord un elicopter militar.

„Admiral Essen” este o navă relativ nouă în cadrul Flotei Mării Negre, aceasta fiind lansată la apă în noiembrie 2014.

Navele din cadrul proiectului Buyan-M, de exemplu, corvetele de rachete Vyshny Volochek și Orekhovo-Zuyevo, au o lungime de aproximativ 74 m și au, de asemenea, opt rachete Kalibr și sisteme de rachete antiaeriene.

Acestea, potrivit căpitanului Rizhenko, sunt singurele nave de suprafață care pot fi periculoase.

„Alte nave nu sunt în stare să lovească”, notează el. „Amiralul Makarov este avariat, deși nu fatal, dar are nevoie de reparații. O altă fregată, Amiralul Grigorievici, se află în Mediterana”.

Corvetele rămase de tip Buyan-M sunt, de asemenea, incapabile de luptă. Una este avariată, iar a doua se află în Marea Mediterană.

Mai există și 4 nave de patrulare, de exemplu, „Vasili Bykov”. Aceasta este o navă de 90 de metri cu artilerie, rachete și un heliport.

Din punct de vedere structural, acolo pot fi amplasate lansatoare Kalibr, notează expertul, dar până în prezent nu există informații că acest lucru a fost implementat în practică.

„Acest lucru este destul de ciudat, pentru că, fără Kalibr, această navă se transformă de fapt într-un remorcher mare”, nu-și ascunde surpriza Rizhov.

Astfel, Rusia are în prezent în Marea Neagră trei nave și trei submarine capabile să lanseze rachete de croazieră.

Navele de suprafață pot lansa în total 24 de rachete, iar submarinele – 12, adică în total 36 de rachete Kalibr pot fi lansate spre Ucraina din Marea Neagră.

În plus, încă mai sunt în serviciu 8 nave care nu folosesc Kalibr, ci rachete sovietice vechi. Există, de asemenea, nave de debarcare și nave antisubmarin cu sisteme de rachete antiaeriene.

„Prin urmare, este imposibil să spunem că capacitatea de luptă a Flotei Mării Negre a scăzut critic. Am auzit informații potrivit cărora a scăzut cu 70%. Dar nu, nu a scăzut atât de mult”, spune Rizhenko – da, capacitatea de luptă a scăzut, dar nu până la nivelul la care Flota Mării Negre nu merită atenție”.

Cât de mare este pericolul reprezentat de Flota Mării Negre?

Incapacitarea navelor amiral ale flotei a avut un impact negativ asupra stării morale și psihologice a marinarilor militari, spune expertul. Cu toate acestea, Flota Mării Negre este încă destul de periculoasă. În special, amenințarea unei debarcări amfibii în regiunea Odesa nu trebuie exclusă complet.

Acum, armata rusă este ținută în loc de funcționarea eficientă a sistemelor ucrainene de rachete anti-navă de coastă.

Rusia încearcă să le neutralizeze cu lovituri de rachete, cum ar fi X-59. Aceste rachete de croazieră lansate de bombardiere, de fabricație sovietică, sunt cele cu care trupele rusești atacă cel mai des coasta ucraineană a Mării Negre.

Cu toate acestea, cel mai important obstacol pentru operațiunile de debarcare rusești este lipsa lor de oportunitate în acest stadiu al războiului.

 

Ele pot avea succes atunci când forța de debarcare este susținută de trupe pe uscat, iar în ultimele luni Rusia nu numai că nu s-a apropiat de capturarea Nikolaev sau Odesa, ci, dimpotrivă, se retrage din direcția Herson.

O altă condiție prealabilă pentru succesul unei astfel de operațiuni – supremația aeriană – nu este, de asemenea, asigurată de trupele rusești din cauza creșterii semnificative a apărării aeriene ucrainene.

„Ei sunt capabili să debarce trupe, dar condițiile operaționale nu le permit să facă acest lucru din cauza situației de pe front și a prezenței sistemelor anti-navă în Ucraina”, rezumă Rizhenko.

Un alt lucru este „coridorul de cereale”. Acesta este o rută sigură pentru navele de la Bosfor către porturile ucrainene prin părțile de vest și nord-vest ale Mării Negre. A fost deschis la sfârșitul lunii iulie și trebuia să funcționeze până la 22 noiembrie. Dar, după atacul cu drone asupra navelor Flotei Mării Negre, Kremlinul a anunțat suspendarea participării sale la acest „coridor”. Este adevărat că, după câteva zile, Moscova și-a schimbat poziția.

„Ei (Rusia – n.r.) au multe oportunități de a ataca „coridorul de cereale”. Ei pot face acest lucru folosind rachete, și torpile, și mine, și avioane. Apropo, ei își trimit în mod regulat avioanele acolo, evident pentru „inspecția ” coridorului””, explică Rizhenko.

Poziția Turciei rămâne principalul factor care reține loviturile rusești de-a lungul acestui coridor. Ankara susține cu tărie ideea de securitate și de prelungire a „inițiativei cerealelor” pentru încă un an. Potrivit expertului, Rusia este cu greu pregătită atât politic, cât și militar să se opună Turciei în această chestiune.

Unde se pot ascunde navele rusești

Acțiunile Ucrainei în Marea Neagră, inclusiv atacurile cu rachete, au forțat flota rusă să se retragă departe de coasta Odesei și să se „ascundă” în golfurile din Sevastopol.

Șeful programelor de securitate de la Centrul de Studii Globale „Strategia XXI”, fostul ofițer de marină Pavel Lakiychuk, compară această situație cu cea a navelor de luptă grele germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Temându-se să nu piardă nave valoroase și mari, germanii practic nu le-au folosit în bătălii și le-au păstrat în porturi.

„Pierderile cauzate de moartea acestor nave depășeau posibilele succese rezultate din utilizarea lor”, a explicat expertul. „Același lucru se întâmplă cu Flota Mării Negre: pare să existe forță, dar trebuie să fie ascunsă”.

Acum, potrivit lui Rizhenko, navele rusești încearcă să nu se îndepărteze prea mult de golful Sevastopol, iar pozițiile lor de luptă sunt desfășurate imediat în spatele barajelor portului.

 

Pavel Lakiychuk consideră că flota rusă nu poate părăsi deloc teritoriul bazei navale și trebuie să tragă de acolo.

„Este mult mai periculos pentru ei”, spune un căpitan în retragere de prim rang. – Dacă are loc o lansare nereușită a unei rachete în largul mării, aceasta va cădea pur și simplu în apă. Dacă lansează Kalibr, de exemplu, din Golful de Sud din Sevastopol, atunci rachetele pot cădea pe zona rezidențială a orașului sau chiar pe sediul Flotei Mării Negre”.

Cu toate acestea, recentul atac cu drone asupra bazei navale din Sevastopol, în Crimeea anexată, a arătat că baza în sine nu poate fi considerată complet sigură.

Dar unde se mai pot ascunde navele rusești? Opțiunea evidentă este portul Novorossiysk.

Este un oraș din Teritoriul Krasnodar din Rusia, la 700 km de Odesa și la 400 km de Sevastopol, care are o infrastructură navală.

Aici, sunt siguri experții, Rusia poate reloca navele Flotei Mării Negre pentru a le proteja de loviturile ucrainene.

„Există cu siguranță o astfel de opțiune, iar aceasta a fost deja folosită atunci când o parte din navele de debarcare au fost duse la Novorossiysk. Iar submarinele se află deja acolo în mod regulat, acolo se află sediul comandamentului brigăzii a 4-a de submarine”, spune Rizhenko.

Pavel Lakiychuk este de acord cu el, dar remarcă faptul că baza din Novorossiisk nu este în măsură să primească toate navele Flotei Mării Negre.

„Nu exclud o astfel de posibilitate. Dar nu vor putea redistribui întreaga Flotă a Mării Negre la Novorossiysk. Portul militar de acolo este mult mai mic decât cel din Sevastopol”, notează expertul.

Drone în loc de nave

Potrivit Navy Lookout, succesul atacului lansat de vehiculele fără pilot ucrainene asupra bazei navale rusești a demonstrat clar că navele de război rusești, chiar și în propriile porturi, nu pot conta pe securitate. Acest lucru include și submarinele mai valoroase, și au existat deja rapoarte privind reconstrucția bazei navale din epoca sovietică de la Balaklava, care include un adăpost subteran pentru submarine.

Pe fondul acestui succes, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat deja că Ucraina începe să strângă fonduri pentru a construi o flotă de drone maritime.

 

„Toată lumea a văzut deja cum funcționează”, a spus el, referindu-se la ceea ce s-a întâmplat în Golful Sevastopol.

Cu toate acestea, autoritățile ruse au spus și ele că își creează o „armată de drone de suprafață și subacvatice” și că intenționează să facă acest lucru mai repede decât inamicul.

Șeful autorităților de ocupație din Sevastopol, Mihail Razvozhaev, a declarat că această chestiune a fost convenită cu președintele rus Vladimir Putin.

„Tovarășul Zelenski a spus că va face o armată de drone. Trebuie să facem o astfel de armată mai repede și să depunem toate eforturile”, a declarat Razvozhaev în 7 noiembrie.

Producția de drone pare să fie gata să înceapă la uzina din Sevastopol care poartă numele lui Sergo Ordzhoninkdze. La rândul său, Andrii Rizhenko consideră că Ucraina are nevoie de 2-3 luni pentru a crea o flotilă de drone, dar asta cu condiția ca dispozitivele să fie achiziționate sau furnizate de parteneri.

Potrivit acestuia, Ucraina dispune atât de ingineri calificați, cât și de capacități tehnologice pentru a crea drone, dar este limitată de timp.

„Acest lucru necesită timp. Iar noi nu avem timp pentru experimente tehnice”, spune expertul. „Pe termen scurt, aș cumpăra pur și simplu dispozitive gata făcute, iar pe termen mediu m-aș gândi deja la problema producției proprii a acestor drone.”

Între timp, „o țară fără flotă”, cum numesc experții occidentali Ucraina, învinge forțele navale ale inamicului prin ingeniozitate și curaj. Și distruge miturile despre „invincibilitatea” flotei rusești, încheie BBC.