Cum a fost reabilitat partidul naționalist Sinn Fein în Irlanda. Ramura politică a IRA a ajuns în frunte la alegerile legislative, un rezultat istoric

Nici reunificarea Irlandei, nici Brexit nu au fost în centrul campaniei pentru alegerile legislative care au avut loc sâmbătă, 8 februarie, în Republica Irlanda. Totuși, succesul răsunător al Sinn Fein (SF), partid a cărui rațiune de a fi, de la fondarea sa în 1905, este independența întregii insule față de Marea Britanie, constituie probabil prima replică la cutremurul care a fost Brexit.

(editorial preluat din Le Monde, via Rador)

Printr-o ironie a istoriei, ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, pe care promotorii săi o justifică printr-o cerință de suveranitate, a declanșat în Irlanda de Nord (legată de Londra), ca și în Republica Irlanda, un avânt emancipator hrănit de indiferența, chiar de disprețul al cărui obiect a fost mica insula proeuropeană, dispreț propriu guvernelor britanice în timpul negocierilor de divorț cu UE.

Mize economice și sociale

Liderii Sinn Fein – al cărui nume înseamnă “noi înșine” în gaelică – se așteptau atât de puțin la acest triumf încât nu au avut decât 42 de candidați pentru cele 160 de locuri din Dail, Camera inferioară irlandeză. Sistemul de vot preferențial poate rezerva surprize la atribuirea mandatelor. Dar faptul că Sinn Fein ajunge în frunte (24,5%) în preferința alegătorilor mătură cvasi-monopolul pe care îl exercită asupra puterii, de un secol, partidele de centru dreapta Fine Gael și Fianna Fail, moștenitoare ale protagoniștilor războiului civil din anii 1920.

Desigur, scrutinul se bazează în primul rând pe mizele economice și sociale. Mulți irlandezi, greu încercați de criza financiară din anii 2007-2010, nu suportă să nu culeagă roadele formidabilei renașteri a “tigrului celtic” hrănit de dumpingul său fiscal și implantarea de multinaționale. Confruntați cu o teribilă criză a locuințelor și lipsa serviciilor publice neglijate de un guvern ultraliberal, alegătorii au fost atrași de programul Sinn Fein: înghețarea chiriilor, construcția de blocuri ieftine, taxarea companiilor și a bogaților.

O coaliție incertă

Timp de decenii, Sinn Fein, ramura politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA) în timpul conflictului din anii 1968-1998, asociat cu terorismul, era în mare măsură considerat toxic în Irlanda. Nu mai este cazul. Alegerile de sâmbătă reprezintă un succes pe termen lung pentru strategia fostului sau lider Gerry Adams. În 1986, convins că bomnele nu sunt suficiente pentru a obține reunificarea, el impune partidului încheierea boicotării alegerilor.

Semnarea acordului de pace din 1998 care a pus capăt violenței, cotitura pro-europeană a Sinn Fein și, mai recent, retragerea sa în folosul carismaticei Mary Lou McDonald, prea tânără să fi participat la lupta armată, constituie alte jaloane spre succesul pe scena electorală.

Evident, irlandezii nu se mai tem de Sinn Fein. Nici ferma apărare a intereselor naționale în negocierile pentru Brexit, nici succesul pe frontul lucurilor de muncă nu i-au permis prim-ministrului  Leo Varadkar să obțină satisfacție. Consituirea viitorului guvern apare nesigură, deoarece cele două partide până acum dominante au exclus tot timpul o coaliție du “diavolul” Sinn Fein.

Dar succesul singurului partid irlandez prezent în nordul ca și în sudul insulei și a celui mai înflăcărat apărător al reunificării – el propune un referendum până în 2025 –capătă, dincolo de strategiile parlamentare ale momentului, o evidentă semnificație istorică.

Traducere: Gabriela Sîrbu

Foto: Mary Lou McDonald, președinte Sinn Fein / Sursa: Facebook