Cum a încurajat pandemia dezinformarea în Europa centrală și de est

Propaganda, dezinformarea sau publicarea de informații neverificate au fost printre cele mai frecvente modalități de încălcare a drepturilor digitale în Europa centrală și de sud-est în ultimele luni, arată un raport al Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), citat de Sinopsis.

În perioada 26 ianuarie – 26 mai, BIRN a colectat informații despre 163 de cazuri de încălcare a drepturilor digitale în Bosnia și Herțegovina, Croația, Ungaria, Macedonia de Nord, România și Serbia. Au fost identificate 68 de cazuri legate de manipularea în mediul digital, în timp ce 25 au fost legate de publicarea unor falsuri și a unor informații neverificate cu intenția de a deteriora reputația respectivelor persoane.

BIRN, împreună cu Fundația SHARE, a analizat modul în care populația a fost afectată, fiind ținta a 126 din cazurile de manipulare și dezinformare publică. Totodată, instituțiile de stat sau oficialii au încălcat drepturile digitale într-un total de 37 de cazuri.

Statul rareori ia măsuri împotriva abuzurilor survenite în urma încălcării drepturilor digitale, iar în 45 de cazuri făptuitorii nu au fost identificați, în timp ce 139 din totalul de 163 de cazuri nu au fost soluționate. Opt cazuri au fost rezultatul presiunii legate de publicarea informațiilor, 12 au fost legate de insulte și acuzații nefondate, iar 11 au fost discursuri de ură și discriminare.

Fake news și teoriile conspiraționiste, în frunte

Din cele 163 de cazuri, cel mai mare număr, 68, au fost legate de utilizarea greșită sau manipularea informațiilor. În principal, s-au referit la diferite știri false, utilizarea online a unor identități false, împărtășirea teoriilor conspirației sau postări clasificate de autorități, cauzând panică în rândul populației.

Printre subiectele fake news abordate au fost: medicamente care pot vindeca coronavirusul, vaccinurile și testele de laborator, sfaturi despre vindecarea coronavirusului, numărul de persoane infectate, informații despre persoanele infectate, despre instituțiile medicale și activitatea lor și despre originea virusului și modul în care acesta s-ar fi dezvoltat, precum și măsuri și acțiuni de stat care nu au fost niciodată declarate.

De asemenea, au fost arătate publicului postări și videoclipuri jignitoare despre cetățeni în carantină și despre persoane care au ajuns dintr-o țară străină. Totodată, au fost transmise informații perturbatoare, care să creeze panica, în legătură cu focarul COVID-19.

În unele țări, precum Serbia și Ungaria libertatea de exprimare este la un nivel scăzut, așa că în cazul unor publicații mainstream au dezinformat, în timp ce mass-media independentă a fost catalogată de către autorități drept creatoare de falsuri.

Aproape 25% din toate cazurile de manipulare a informațiilor au fost soluționate într-un fel sau altul. Rezultatele includ:

• Eliminarea site-ului sau a conținutului acestuia, de către stat
• O solicitare pentru eliminarea articolului / post-ului problematic
• Reținerea sau arestarea persoanelor vinovate
• Declarație oficială despre incident sau o scuză publică

În România, majoritatea cazurilor s-au ”rezolvat” prin eliminarea conținutului. În Serbia, Ungaria și Croația, cel mai frecvent rezultat a fost arestarea celor care au răspândit informațiile.

Foto: Pixabay

Citește tot articolul pe Sinopsis