Cum a jucat pe sârmă Marcel Ciolacu în Ținutul Secuiesc

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a efectuat peste weekend una dintre rarele vizite pe care politicienii români de rang înalt se aventurează să le facă în Ținutul Secuiesc. Aici merg ca la ei acasă mai degrabă liderii de la Budapesta.

Este o aventură pentru că șansele să iasă prost sunt majore. Orice ar spune în secuime, politicienii români riscă să-i enerveze și pe români, și pe maghiari, așa că mai bine nu se duc. Orice cuvânt nepotrivit rostit în secuime sau orice simbol agresat te poate costa electoral.

Dar la fel de adevărat este că acolo sunt câteva sute de mii de voturi pe care un potențial candidat la președinție, de exemplu, și le dorește. Le poate lua cu o singură condiție: să joace pe sârmă, dar să nu cadă în fund. Să joace hora unirii și ceardaș în același timp. Să facă cu ochiul către electoratul naționalist, dar să le câștige cumva și simpatia maghiarilor.

În treacăt fie spus, este primul indiciu clar că Marcel Ciolacu se pregătește de prezidențiale. Voturile maghiarilor nu le vrea pentru partid, nici pentru locale, ci pe persoană fizică.

Atât în campania din 2009, cât și în campania de suspendare din 2012, fostul președinte Traian Băsescu a descoperit Ținutul Secuiesc. Când joci pe muchie, orice vot contează. Klaus Iohannis  a vizitat și el Harghita și Covasna prin 2017, unde a desfășurat un steag românesc într-un fel de replică la gestul ostentativ al liderilor locali de a-i face cadou un steag secuiesc.

Apoi, prin primăvara lui 2020, Klaus Iohannis a scos din mânecă, în plină campanie electorală, cartea naționalistă. Iohannis l-a acuzat direct pe liderul PSD că ”vrea să dea Ardealul ungurilor” pe motiv că ar fi votat un proiect UDMR care oferă autonomie largă Țintului Secuiesc. Pe atunci în opoziție față de pesediști, președintele Iohannis  și-a început discursul rostind celebrul Jó napot kívánok, PSD! (Bună ziua, PSD), iar lui Marcel Ciolacu i-a dat binețe tot în maghiară.

A trecut timpul, UDMR a ieșit între timp de la guvernare. Cei care guvernează azi bine merci România împreună sunt președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu, mai prieteni ca niciodată. Ardealul e tot acolo și voturile maghiarilor la fel. Alegerile bat la ușă. Prin urmare, Marcel Ciolacu s-a repezit la sfârșit de săptămână în Harghita, Covasna și Mureș, dar nu ca să le dea Ardealul ungurilor, ci să le ia voturile etnicilor maghiari prin scamatoria imposibilă descrisă mai sus: fără să le piardă pe cele ale românilor verzi.

Operațiune foarte complicată, deoarece în vizita de la Târgu Mureș Marcel Ciolacu chiar le-a propus maghiarilor să le pună pe tavă politic o mică bucățică din Ardeal. Ciolacu a declarat că i-a sfătuit pe colegii săi de partid din Mureș să nu se unească împotriva candidatului maghiar. Or, în absența unui candidat comun susținut de partidele românești, candidatul maghiar are șanse mari să ia al doilea mandat. La fel a procedat liderul PSD și într-o vizită recentă la Satu Mare. La sfârșitul lunii ianuarie, Ciolacu a anunțat că mizează pe sprijinul local al UDMR pentru asigurarea majorităţii, nu pe cel al PNL.

Pe lângă interesul electoral al lui Marcel Ciolacu și PSD, mai există o problemă de stat care depășește calculele de ordin politic care justifică atenția acordată minorității maghiare din Transilvania: revizionismul hibrid promovat de Viktor Orban a adâncit lipsa de încredere a etnicilor maghiari în instituțiile statului român și în Uniunea Europeană. În schimb, propaganda FIDESZ în Ardeal a consolidat atașamentul maghiarilor față de Budapesta și politicile ei, după cum rezultă dintr-un sondaj dat publicității recent.

În contextul războiului din Ucraina și al intereselor Rusiei de a promova revizionismul în Europa, situația din Ținutul Secuiesc riscă să devină o bombă cu ceas. Orice om politic cu o minimă responsabilitate politică înțelege că are o problemă de rezolvat, mai ales că ieșirea UDMR de la guvernare a izolat și mai mult comunitatea. În consecință, pericolul radicalizării a crescut.

De notat înainte de toate că Marcel Ciolacu nu a riscat nici o secundă confruntarea cu simbolurile secuiești. A participat la conferințele de alegeri ale filialelor PSD din cele trei județe, unde și-a înfășurat liniștit un steag tricolor de gât, dar nu s-a văzut cu maghiari. A defilat cu simbolurile naționale în toate pozele postate pe Facebook, fără spaima că se va trezi la un moment dat cu un steag secuiesc în brațe, așa cum a pățit președintele Iohannis sau fostul ambasador american, Hans Klemm.

Din acest spațiu securizat, din mijlocul colegilor săi de partid, Ciolacu i-a spus fiecărei părți ce voia să audă. Părții românești i-a transmis că Ardealul rămâne la locul lui, iar Ținutul Secuiesc nu va obține niciodată autonomia mult-visată.

• ”Haideţi să terminăm cu prostiile, cu autonomia Ţinutului Secuiesc. Nu a fost şi nu o să fie niciodată. În Constituţia României este un stat suveran şi niciodată nimeni nu va împărţi Ardealul. România este membră a Uniunii Europene, este membră NATO, toate aceste poveşti şi toate aceste învrăjbiri apar când sunt alegeri. Vezi Doamne, acesta este felul liderilor politici de a-şi mobiliza electoratul la vot. Am depăşit acele vremuri. Sunt familii mixte. Copiii noştri merg la şcoală împreună. Suntem în România şi ei sunt români”.

Acest mesaj i-a iritat în mod evident pe maghiari, care i-au amintit că Ținutul Secuiesc chiar există și că tocmai îl vizitează luând la rând trei județe cu populație majoritar maghiară. Mai multe n-au spus, pentru a nu da apă la moară exremismului. În plus, liderul PSD a venit cu mesaj de pace, cu propunerea ca la parlamentare să aibă un candidat pe listele PSD și invers. Mult mai important decât asta, premierul Ciolacu a abordat, pe lângă teme politice, problema investițiilor pe care statul român promite să le facă în cele două județe, printre cele mai sărace din România.

• „Avem în Mureş vreo 2,6 miliarde investiţii în acest moment, în Harghita vreo 2,2 miliarde, în Covasna vreo 2 miliarde. Consider că o perioadă mai lungă de timp, cum a fost şi marea infrastructură din zona Moldovei şi din sudul României, neglijată de anumite guverne – văd că, odată cu venirea domnului Sorin Grindeanu, a început să fie un echilibru -, aşa consider că şi judeţele Mureş, Covasna şi Harghita vor trebui să aibă o mai mare atenţie în perioada următoare. Poate este şi vina noastră, a guvernanţilor, poate este şi vina mea. De aceea am venit şi în Mureş, şi în Covasna, şi în Harghita şi o să mai vin, să transmitem exact mesajele şi exact ceea ce fac autorităţile. Nu fac parte dintre politicienii nici români, nici străini care vin şi de obicei învrăjbesc, aruncă pentru voturi, când sunt alegeri, anumite teme asupra convieţuirii românilor şi românilor de etnie maghiară şi pleacă acasă. Problemele rămân în comunităţi şi nu văd rostul ca vecinii să se certe fără să fie o ceartă de fond, ci una de formă şi indusă. Cred că putem face politică şi altfel”.

Este vital pentru statul român ca aceste promisiuni să nu rămână vorbe în vânt aruncate cu generozitate în campania electorală. Fără o autostradă care să lege Iașiul de Târgu Mureș și Bacăul de Brașov, Ținutul Secuiesc este condamnat să rămână o regiune săracă, depopulată, îmbătrânită, vulnerabilă la mesajele revizioniste ale Budapestei.

Discuția despre autonomie se închide în momentul în care de la București ajungi în Harghita și Covasna în maxim trei ore, nu cinci sau șase, când cele două județe se conectează de Moldova, Transilvania și de Capitală, astfel încât turiștii români ajung ușor acolo și invers, producătorii secui ajung rapid cu marfa în orașele românești. Abia atunci se vor spulbera iluziile autonomiste, când secuii și maghiarii din Transilvania vor vedea în București și alte orașe românești surse de prosperitate, nu în firimiturile aruncate propagandistic de Budapesta.

Apoi mai există o realitate: peste tot în România, în toate regiunile istorice, s-au construit sau se construiesc autostrăzi. A neglija în continuare cele două județe din inima țării înseamnă condamnare la subdezvoltare și izolare pe termen lung, o pedeapsă nemeritată pentru etnicii maghiari. Și ei sunt cetățeni români, plătesc taxe și impozite și au dreptul la infrastructură modernă ca oricare alt colț de Românie. A venit vremea să livreze și statul român ceva, nu doar panglici tricolore vs steag secuiesc. Simbolurile sunt bune, dar nu țin de foame.

Statul român nu-și mai permite să aplice doar politica instituțiilor de forță în raport cu comunitatea maghiară. A venit vremea ca Bucureștiul să treacă la un nivel superior și să învețe ceva de la Budapesta: banii nu sunt totul. Este esențial cum va reuși să vândă statul român investițiile făcute acolo. Pentru asta, Bucureștiul trebuie să găsească o cale pentru a ajunge la sufletul maghiarilor, cucerit până una alta de Viktor Orban. Orice forint a cheltuit în Ținutul Secuiesc, Orban a avut grijă să se știe că vine de la Budapesta. Bucureștiul în schimb, chiar și atunci când a investit un leu, n-a știut să-și vândă marfa.

Cât despre invitația lansată secuilor de premierul Marcel Ciolacu de a învăța românește pentru a avea mai multe șanse la angajare, aici lucrurile sunt mai complicate. Procentul scăzut de promovare al elevilor din cele două județe la exemenele de limbă română indică nu doar dezinteresul maghiarilor, ci și eșecul sistemului de educație românesc. Și aici statul român are de mult de lucru.

În concluzie, Marcel Ciolacu a efectuat o vizită cu caracter pur electoral, cu jumătate de an înainte de alegerile prezidențiale. Posibil să ia în calcul însuși liderul PSD o candidatură la Cotroceni. Așa cum arătam mai sus, politicienii români curtează electoratul maghiar atunci când au mize personale sau când sunt mize mari în joc. Pe de altă parte, vizita lui Marcel Ciolacu în cele trei județe dominate de maghiar reprezintă, fără dubii, un semnal de deschidere față de UDMR.

S-ar putea să aibă nevoie din nou de voturile lor în construcția viitoarei majorități parlamentare, în cazul în care PSD și PNL obțin performanțe mai slabe decât o arată acum sondajele. De remarcat că nici liderii maghiari nu s-au inflamat politic din cauza declarațiilor premierului despre autonomie, de unde rezultă disponibilitatea lor de a reveni în jocul politic de la București și de a se recupla la resurse. De la Budapesta, oricâtă încredere ar avea maghiarii din Transilvania în ea, nu mai așteaptă mare lucru. Banii Ungariei s-au cam terminat, iar Viktor Orban împinge țara încet, dar sigur spre faliment economic.

De subliniat în final că Marcel Ciolacu a fost în Secuime, dar nu s-a întâlnit cu unguri, a vizitat Harghita și Covansa, dar fără să mănânce un kurtos sau un gulaș, n-a băut palinca din cauză că, așa cum spuneam, a dansat pe sârmă, cu ochii la voturile naționaliștilor români pe care nu dorește să le piardă. S-a dus cu teamă în Secuime și din calcul rece, dar nu a reușit să empatizeze cu oamenii locului.