Cum a penetrat VKontakte mediul virtual din România: Rețeaua rusă a devenit un refugiu pentru paginile de propagandă ale PSD care sunt șterse de Facebook

La scurt timp după eliminarea lor de pe Facebook, câteva pagini care făceau propagandă pentru PSD au fost mutate pe rețeaua de socializare rusă VKontakte, scrie Pressone, care enumeră paginile Antifakenews, Destanga și Momentulzero.

Potrivit aceleiași surse, migrarea spre VKontakte a fost anunțată chiar de o susținătoare a partidului condus de Liviu Dragnea, după ce și contul ei de Facebook a avut o soartă similară.

Dar ce este VKontakte și ce impact are această platformă în mediul online din România?

Întâi, câteva cifre: 

• Are aproximativ 100 de milioane de utilizatori care trimit aproape 6,5 miliarde de mesaje zilnic
• Traficul vine preponderent din Rusia (42%) și Ucraina (39%)
• De altfel, spațiul ex-sovietic rămâne rezervorul său aproape în integralitate, asigurându-i până spre 90% din traficul total
• VK are în vedere lansarea unei criptomonede. Proiectul este în derulare
• Rețelele rusești de socializare, precum Vkontakte și Odnoklassniki, sunt obligate să pună conținutul și bazele de date la dispoziția FSB, conform unui raport recent al Expert Forum
• Povestea fondatorului VKontakte, Pavel Durov, are și zone de gri: inițial, Durov a fost privit ca un erou al libertății de exprimare, într-o Rusie în care o asemenea ipostază este mai mult decât riscantă. Cu ani în urmă Pavel Durov a fost apreciat pentru că a înlesnit promovarea protestelor anti-Putin pe platforma sa, apoi a fost vizitat de FSB, serviciul rusesc de securitate. Între timp legea din Rusia a fost modificată astfel încât guvernul să aibă la degetul mic sfera rețelelor sociale
• Cert este că, după o primă perioadă de euforie în privința lui Durov și a VKontakte, au apărut și îndoielile. Washington Post, de exemplu, și le-a exprimat chiar destul de rapid, încă din 2013. Detalii AICI

România, locul 5, dar un procent minuscul. Într-un material publicat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), expertul Nicolae Țîbrigan notează faptul că „în regiunea Mării Negre VK a pierdut din clasamenetele de popularitate”.

S-ar întâmpla asta, explică Țîbrigan, „mai ales în Ucraina (după interdicția rețelelor sociale rusești ca parte a sancțiunilor economice), în R. Moldova și Estonia, unde VK deține locul 4, în România și Letonia locul 5 și locul 7 în Lituania. În Germania și Statele Unite, VK e situat pe locurile 9 și respectiv 96”.

Deși ar părea că este așa, cifrele nu pot dezlega întotdeauna totul. Cel puțin nu și când este vorba de gradul de utilizare în România a unei rețele sociale precum VKontakte, al cărei cartier general se află în Rusia.

Iar în Rusia, opacitatea și conexiunile acestor platforme cu puterea politică și structurile de securitate nu mai sunt demult un secret.

După cum nu e un secret nici faptul că, la Moscova, cei doi piloni ai statului autoritar, de fapt, se întrepătrund.

Iată, în câteva puncte, concluzia la care ajunge analiza LARICS, care citează inclusiv date semnalate de un studiu realizat anul trecut de think-tank-ul Center for European Policy Analysis (CEPA):

• Utilizatorii din România ar reprezenta aproximativ 1.4% din total
• În cifre nominale ar fi echivalent cu 6,4 milioane de conturi
• Cifra este însă controversată, din câteva motive: 1. la o simplă căutare pe VK nu poți descoperi decât circa 2.500-3.000 de conturi din România; 2. mulți dintre utilizatori nu sunt vorbitori de limbă rusă; 3. nu pot exista milioane de conturi din România pe VK în condițiile în care acest site nu intră nici măcar în clasamentul top 50 al celor mai vizitate site-uri ale internauților români.

Internauții români care au ales VKontakte spun adesea, dar nu o fac doar ei, ci și organele oficiale de propagandă rusă, că au ajuns făcut asta din cauza cenzurii practicate de Facebook.

Nu mai reprezintă azi o noutate faptul că platforma creată de Mark Zuckerberg introduce filtre și crează noi algoritmi pentru diminuarea volumului de dezinformare, informație falsă și discurs al urii care circulă prin rețea, mai ales după scandalurile-monstru privind traficarea datelor privind utilizatorii.

Faza e încă una incipientă, una în care încă se fac experimente, o parte au succes, altele sunt eșecuri lamentabile.

La aceasta se adaugă eforturile statelor occidentale, la nivel guvernamental și al instituțiilor transnaționale, de a reglementa domeniul, în aceeași direcție.

Și totuși, între cenzura din mediul rețelelor sociale rusești și cea a rețelelor sociale de tipul Facebook și Twitter rămân prăpăstii ce pot fi ignorate doar dacă privirea e orientată de fire nevăzute ale unei agende geopolitice evidente.

În 2017, site-ul Sputnik, parte a aparatului de propagandă rusă în limba română, titra că românii migrează de pe Facebook spre VKontakte din cauza cenzurii pe care o practică rețeaua americană.

Articolul nu era însoțit însă și de acele date care ar fi trebuit să pună în lumină anvergura unei asemenea tendințe.

Nu e ceva nemaiîntâlnit în cazul Sputnik sau al altor vehicule propagandistice sponsorizate de Moscova.

Dar tocmai în acest context, jurnalistul Ovidiu Eftimie observa la un moment dat că, atunci când vine vorba de libertatea așa-zis totală a utilizatorilor de VKontakte, lucrurile trebuie abordate ușor mai nuanțat.

Din cel puțin două motive: pentru că ea nu este nici pe departe totală și este cu atât mai puțin libertate, atunci când utilizatorul postează de pe teritoriul Rusiei.

„Mai vezi din când în când la oameni care s-au trezit cu contul de Facebook blocat de roboții lui Mark Zucc ideea că ăsta nu ne lasă să zicem ce vrem, mergem pe vkontakte, la ruși, că acolo poți spune ce vrei. În ultimul an 12 inși au primit condamnare cu pușcărie pentru că au spus ce vrei pe rețeaua aia. Dacă aici iei un block, o perioadă pe bară și, maxim, o amendă de la un milițian prea zelos, acolo pușcăria nu e o metaforă. Și nici măcar nu ți-o iei pentru chestii grave”, scria Eftimie pe blogul său, anul trecut.

De altfel, relatările din presa internațională despre condamnarea la închisoare a unor utilizatori de VKontakte și în general de rețele sociale, din Rusia, nu reprezintă ceva izolat. Eventual, se depun eforturi sistematice, la nivel de politică de stat, pentru a se ajunge la a fi ignorat.

Sursa foto: Pexels.com

Citiți și: Facebook a șters 31 de pagini și conturi care răspândeau informații ce induceau în eroare publicul în favoarea PSD

Articol publicat în cadrul unui proiect comun G4Media.ro – IPP. #StopDezinformare