Cum a reușit Administrația Biden să provoace furia canadienilor pentru a doua oară în șase luni

Administrația președintelui Joe Biden a provocat critici vehemente în mediul politic și de afaceri de la Ottawa, precum și printre canadienii obișnuiți, după ce a decis să extindă restricțiile de călătorie la frontiera terestră Canada-SUA pentru încă cel puțin 30 de zile. Acest lucru a avut loc deși premierul canadian Justin Trudeau anunțase, cu doar câteva zile înainte, că vizitatorii americani complet vaccinați vor putea intra în Canada începând cu 9 august.

Analiștii au notat că este a doua oară în șase luni când o decizie a Casei Albe a provocat nemulțumiri în rândul canadienilor, după ce, în prima zi ca președinte, Biden a anulat oleoductul Keystone XL dintre Canada şi SUA, un proiect economic-vital, gândit să aducă miliarde de dolari pe an în venituri suplimentare din petrol și care ar fi generat zeci de mii de locuri de muncă.

O decizie criticată

Statele Unite au anunțat miercuri că își vor extinde restricțiile actuale la frontierele terestre până pe 21 august. Într-o notificare postată în Registrul Federal de către Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), oficialii au scris că amenințarea transmiterii coronavirusului continuă să fie prea mare pentru a ușura măsurile.

„Având în vedere focarele de infecții, precum și transmiterea și răspândirea continuă a COVID-19 în Statele Unite și la nivel global, secretarul DHS a stabilit că riscul de transmitere și răspândire continuă a virusului asociat COVID-19 între Statele Unite și Canada reprezintă o amenințare specifică continuă pentru viața umană sau interesele naționale.”

Restricțiile care permit doar călătoriile esențiale peste granița terestră dintre cele două țări trebuiau să expire miercuri. Noul ordin – care vizează atât Canada, cât și Mexicul – expiră cu un minut înainte de miezul nopții, pe 21 august.

DHS a afirmat în comunicatul său: „Pentru a reduce răspândirea COVID-19, inclusiv varianta Delta, Statele Unite extind restricțiile privind călătoriile neesențiale la punctele noastre terestre și de feribot cu Canada și Mexic până pe 21 august, asigurând în același timp fluxul continuu al comerțului și călătoriilor esențiale.”

De asemenea, DHS a recizat că „este în contact permanent cu omologii canadieni și mexicani pentru a identifica condițiile în care restricțiile pot fi ușurate în condiții de siguranță și durabilitate.”

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a confirmat continuarea restricțiilor de la frontieră, afirmând: „Ne bazăm pe îndrumarea experților noștri în domeniul sănătății și medicale, nu pe acțiunile altor țări… Am creat aceste grupuri de lucru, astfel încât să putem avea o linie deschisă de comunicare, discuții cu privire la cum trebuie să arate criteriile, la ce măsuri trebuie îndeplinite. Acestea sunt în curs de desfășurare și, desigur, continuăm să fim informați și pe plan intern.”

Canada, deschisă americanilor

Anunțul făcut de Administrația Biden a venit la câteva zile după ce guvernul canadian a anunțat că va permite accesul americanilor complet vaccinați care călătoresc în țară în scopuri neesențiale începând cu 9 august. De asemenea, călătorii complet vaccinați din alte țări vor putea intra în Canada începând cu 7 septembrie.

Călătorii din Statele Unite care intenționează să intre în Canada începând cu miezul nopții de 9 august (atât cetățenii americani, cât și rezidenții permanenți) trebuie să fie vaccinați complet cu unul dintre cele patru vaccinuri aprobate de guvernul de la Ottawa – Pfizer-BioNTech, Moderna, Oxford-AstraZeneca sau Johnson & Johnson – cu cel puțin 14 zile înainte de sosirea pe teritoriul canadian. Aceștia vor fi scutiți de carantină și de efectuarea de teste după sosirea în Canada, cu excepția cazului în care sunt selectați aleatoriu de autoritățile canadiene.

Canadienii care doresc să călătorească în SUA pot face acest lucru pe calea aerului, dar trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ cu trei zile înainte de plecare sau dovada emisă de un furnizor de servicii medicale autorizat că s-au recuperat după ce au avut COVID-19 în ultimele 90 de zile. Frontiera terestră continuă însă să rămână închisă pentru canadienii care vor să facă calătorii neesențiale.

Val de critici

Anunțul Casei Albe a fost criticat în Canada, chiar dacă ministrul Siguranței Publice de la Ottawa, Bill Blair, a declarat că a fost informat în prealabil de secretarul DHS american cu privire la intenția Administrației Biden de a reînnoi restricțiile la frontieră care au intrat în vigoare în martie 2020.

Voci din Canada reproșează americanilor faptul că nu au recurs la principiul reciprocității, după ce premierul Trudeau a anunțat accesul americanilor vaccinați pe teritoriul canadian.

Trudeau, care a avut o relație dificilă cu fostul președinte american, Donald Trump, a încercat să tempereze valul de critici la adesa actualei administrații de la Washington, afirmând că nu este rolul Canadei „să dicteze” cum și când SUA decid să-și redeschidă granița pentru canadieni și că răspunsul la măsurile de frontieră impuse de cele două guverne a fost „asimetric” de la începutul pandemiei.

„Cred că fiecare țară trebuie și își stabilește propriile politici de frontieră. Am lucrat cu Statele Unite ca să le ținem la curent pentru a ne asigura că, pe cât posibil,  opțiunile noastre sunt aliniate, dar toată lumea a văzut că țările noastre au avut cu siguranță abordări diferite de la începutul pandemiei,” a afirmat premierul canadian.

Explicațiile prim-ministrului Trudeau nu au avut însă darul să potolească criticiile vehemente venite din partea politicienilor și a mediului de afaceri canadian.

Perrin Beatty, președintele Camerei de Comerț canadiene, a criticat aspru decizia guvernului Statelor Unite și lipsa de coordonare cu mișcarea Canadei de a deschide frontiera terestră americanilor complet vaccinați: „Pe 23 februarie, președintele Biden și prim-ministrul Trudeau au emis o ‘Foaie de parcurs pentru un parteneriat reînnoit SUA-Canada’ (Roadmap for a Renewed U.S.-Canada Partnership), afirmând că ‘ambii lideri au fost de acord să adopte o abordare coordonată bazată pe criterii științifice și de sănătate publică atunci când iau în considerare măsuri de reducere a restricțiilor la frontiera dintre Canada și SUA în viitor. Mai puțin de cinci luni mai târziu, Washingtonul pare să fi pierdut copia foii de parcurs.”

„(Decizia americanilor) este în contradicție atât cu știința, cât și cu cele mai recente date de sănătate publică,” a afirmat Beatty, care a îndemnat guvernul canadian să preseze Washingtonul să se răzgândească. „Este greu de văzut cum permiterea intrării în SUA a canadienilor complet vaccinați reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică atunci când călătoriile în interiorul Americii sunt nerestricționate.”

Beatty a spus că ratele de vaccinare sunt mai mari în Canada decât SUA, iar ratele de infecție sunt mai mici. Oficialul a subliniat că SUA au adoptat reguli diferite pentru cei care zboară în Statele Unite și cei care doresc să traverseze frontiera comună cu mașina.

La rândul său, liderul NDP, Jagmeet Singh, care a crescut în Windsor (Ontario), aflat foarte aproape de orașul american Detroit, a declarat că este vital să se urmeze cele mai bune recomandări de sănătate publică, dar și ca oficialii să vină cu un plan detaliat și coerent. Aceasta, în opinia lui, lipsește din discuție.

„Există multe familii în care oamenii nu au putut să-i vadă pe cei dragi, deoarece nu au putut merge peste graniță de pentru un an și jumătate,” a declarat Singh.

Nemulțumiri și în SUA

Anunțul Administrației Biden a fost criticat intens și de numeroși politicieni americani. Congresmanul Brian Higgins, membru al Partidului Democrat, a fost înfuriat de anunțul propriului său guvern.

Vorbind reporterilor în timpul unei conferințe de presă, Higgins a spus că administrația președintelui Joe Biden trebuie să explice de ce a decis să mențină închisă frontiera terestră a SUA, reproșână președintelui lipsa de transparență.

Higgins – care reprezintă un district din statul New York care include Buffalo și Cascada Niagara și a fost afectat economic puternic de închiderea frontierei comune – a declarat că Biden trebuie să dea dovadă de calități de lider și să  redeschidă granița. „Există o singură persoană care poate face acest lucru să funcționeze – acesta este președintele Statelor Unite,” a afirmat congresmanul.

Higgins a declarat că prezența sa în comitetele de buget și finanțe îi oferă „influență” și a sugerat că decizia de a menține frontiera închisă fără nicio explicație l-ar putea determina să voteze împotriva inițiativelor Administrației Biden.

Higgins a afirmat că închiderea continuă a frontierei nu are sens, având în vedere eficacitatea vaccinurilor COVID-19. Congresmanul a adăugat că continuarea restricțiilor la graniță costă economia Statelor Unite aproximativ 1.5 miliarde de dolari pe săptămână.

Republicana Elise Stefanik, al cărei district include comunități de frontieră din nordul New Yorkului, precum Plattsburgh și Massena, a descris drept „greșită” decizia de a menține închisă frontiera terestră.

„Eșecul președintelui Biden de a redeschide granița de nord, în special având în vedere recenta decizie a Canadei de a redeschide granița călătorilor americani complet vaccinați în august, este inacceptabilă în mod absolut și fără echivoc,” a afirmat Stefanik.

„Acest eșec al Administrației Biden de a ne redeschide granița de nord este devastator pentru familiile, afacerile și comunitățile din zona de nord (a statului New York), care sperau că Statele Unite vor reciprociza decizia Canadei de a restabili călătoriile peste graniță.”

Stefanik a cerut colegilor parlamentari să sprijine Restoring Northern Border Travel Act, un proiect de lege pe care l-a introdus luna trecută, care va extinde lista persoanelor autorizate să treacă frontiera comună la membrii familiei și cei care dețin proprietăți în țara vecină.

O opinie similară a emis și Suzan DelBene, democrată din Camera Reprezentanților, care a declarat că păstrarea frontierei închise va duce la închiderea mai multor companii în districtul ei din statul Washington. „În loc să le ajutăm să se refacă mai bine, punem comunitățile noastre de la frontieră într-un dezavantaj semnificativ,” a afirmat democrata.

Deja vu

Decizia Administrației Biden privind menținerea închisă a frontierei terestre cu Canada este al doilea moment în ultimele șase luni când o hotărâre a Casei Albe a provocat nemulțumiri în rândul canadienilor. În prima zi ca președinte, Biden a anulat oleoductul Keystone XL dintre Canada şi SUA, un proiect economic-vital, gândit să aducă miliarde de dolari pe an în venituri suplimentare din petrol și care ar fi generat zeci de mii de locuri de muncă în ambele țări.

Proiectul grupului canadian TC Energy, în valoare de circa 8 miliarde de dolari americani, trebuia să faciliteze transportul a peste 800.000 de barili de petrol pe zi, pe o distanţă mai mare de 2.000 de kilometri, între provincia canadiană Alberta şi statul Nebraska, punctul final fiind rafinăriile americane din Golful Mexic.

Lansat în 2008, proiectul de prelungire a oleoductului a fost blocat de fostul preşedinte Barack Obama în 2015, apoi autorizat de către Trump. Proiectul a fost criticat de ecologişti și de comunitățiile indigene, din cauza impactului asupra mediului si a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceștia s-au luptat peste un deceniu pentru a bloca construcția oleoductului.

În momentul în care Biden a semnat ordinul de anulare a conductei, oficialii canadieni s-au declarat „profund dezamăgiți” de „pumnul în stomac” primit de la Biden. Aceasta deoarece Keystone XL este considerat nu doar un proiect economic major în vestul Canadei, dar și un simbol politic major în țara nord-americană.

Premierul din Alberta, Jason Kenney, i-a cerut atunci șefului Executivului de la Ottawa să ia în considerare sancțiuni comerciale împotriva Statele Unite. „Acesta este un pumn în stomac pentru economiile Canadei și Albertei. Din păcate, este o insultă îndreptată către cel mai important aliat și partener comercial al Statelor Unite în prima zi a unei noi administrații,” a declarat Kenney în acel moment. Guvernul din Alberta investise deja 1,1 miliarde de dolari în oleoduct, iar acestor costuri li se adaugă deja mii de locuri de muncă pierdute în construcții. Kenney a spus că 2.000 de persoane au fost deja concediate și că guvernul său va lua în considerare acțiuni în justiție, cerând în același timp lui Trudeau să ia măsuri împotriva americanilor. Premierul provinciei canadiene a spus că, dacă va rămâne nepedepsit, Biden ar putea fi tentat să anuleze și alte proiecte energetice de care beneficiază Alberta, cum ar fi extinderea Trans Mountain și linia 3 a Enbridge Inc. în Minnesota. Kenney a afirmat că decizia lui Biden are consecințe devastatoare asupra unor venituri de 30 de miliarde de dolari preconizate din petrol în următorii 20 de ani, afectând de asemenea 60.000 de locuri de muncă.

Decizia lui Biden în privința Keystone a afectat și poziția premierului Trudeau, care spera să aibă o relație complet diferită față de cea dificilă avută cu Trump. După patru ani în care relația dintre el și președintele republican a fost mai degrabă rece, marcată de momente controversate și stânjenitoare (așa cum s-a întâmplat la summitul G7 organizat în Quebec în 2018), Trudeau a mizat pe o resetare totală în era Biden a legăturilor între Canada și Statele Unite, cel mai important aliat al său. Decizia recentă de menținere închisă a frontierei comune de către americani nu are însă deloc darul să simplifice relația dintre cei doi lideri.

Surse: CBC, CTV News, CP24

sursa foto: Justin Trudeau / Facebook