Cum a reuşit China să facă faţă epidemiei de coronavirus? Numărul de îmbolnăviri s-a redus de la 2000 la mai puțin de o sută pe zi

În timp ce infecţiile cu coronavirus sporesc în lumea întreagă, numărul de noi cazuri înregistrate în China a scăzut spectaculos, determinându-i pe unii observatori să încerce să-şi însuşească de la Beijing lecţii pe care să le aplice, transmite The Guardian, citată de Rador.

În ultimele zile, numărul zilnic de îmbolnăviri din China s-a redus de la aproape 2.000 cu mai puţin de trei săptămâni în urmă, la mai puţin de 100.

Luni, Comisia naţională de sănătate a Chinei a raportat 40 de cazuri noi, cel mai mic nivel zilnic de la începutul monitorizării epidemiei, în ianuarie. Conform cifrelor oficiale, aproape nu au mai fost înregistrate noi infectări în restul Chinei, în afara provinciei Hubei care este cea mai grav afectată.

Răspunsul Chinei la virus a inclus măsuri stricte de izolare socială, impunerea carantinei de mai mult de o lună în oraşe întregi din provincia Wuhan şi zonele anexe, care au rămas închise, supravegherea publică extensivă a cetăţenilor, precum şi diverse metode de pedeapsă şi recompense pentru a încuraja respectarea acestor măsuri.

Eforturile Chinei au fost elogiate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care într-un raport de luna trecută conchide că „abordarea îndrăzneaţă” a acestei ţări a „schimbat cursul unei epidemii în escaladare rapidă şi letale”. Raportul adaugă: „Confruntată cu un virus până acum necunoscut, China a desfăşurat poate cel mai ambiţios, agil şi agresiv efort de limitare a bolii, din istorie”.

Experţii spun că cel mai mare factor care a contribuit la oprirea propagării virusului în China a fost folosirea agresivă a carantinei. În Wuhan, autorităţile au transformat stadioane şi alte astfel de construcţii în centre de carantină şi au construit peste două duzini de spitale temporare pentru pacienţii cu simptome mai puţin severe.

„Până anul acesta, argumentaţia le era favorabilă celor care se opun unor astfel de măsuri, pe baza faptului că ar provoca prea multe alte efecte negative pentru societatea şi economia afectate”, spune Nicholas Thomas, profesor asociat focalizat pe securitatea sănătăţii la City University din Hong Kong. „Ceea ce am văzut noi în China nu contracarează complet acele argumente, dar face într-adevăr apel la o nuanţare mai mare a modului de abordare a viitoarelor epidemii”.

Analiştii politici spun că liderii de la vârful Chinei vor folosi probabil orice succes în oprirea epidemiei pentru elogierea sistemului ierarhic pe verticală, care a devenit tot mai autoritar sub conducerea preşedintelui Xi Jinping.
Dar unii cetăţeni chinezi cred că acelaşi sistem care a permis impunerea unei carantine şi unei supravegheri în masă agresive s-a aflat în culpă, în special în timpul primelor etape ale apariţiei focarului, deoarece a descurajat transparenţa şi un răspuns accelerat la nivel regional. Criticii

Partidului Comunist spun că deseori măsurile exagerate – exemplificate prin video-uri puse în circulaţie online, cu cetăţeni legaţi de un stâlp sau umiliţi public pentru încălcarea măsurilor de prevenţie – ar fi putut fi evitate dacă guvernul ar fi intervenit mai rapid şi ar fi fost mai transparent.
Experţii în sănătate publică atenţionează totodată că nu aspectele mai draconice ale abordării Chinei merită emulate. Bruce Aylward, care a condus o misiune de informare în China luna trecută, s-a declarat prudent în privinţa publicării raportului OMS laudativ, spunând că majoritatea ţărilor nu sunt pregătite „mental şi material” pentru a implementa acelaşi fel de măsuri folosite de China.

Aylward şi OMS spun că cele mai eficiente măsuri aplicate de China au fost „supravegherea extrem de proactivă” pentru detectarea cazurilor, testarea extinsă şi izolarea imediată a pacienţilor, urmărirea riguroasă şi izolarea contactelor apropiate ale pacienţilor şi un „grad excepţional de înalt de înţelegere şi acceptare din partea populaţiei” pentru astfel de măsuri.

Criticii se îndoiesc totodată de credibilitatea datelor oficiale oferite de guvernul care a suprimat informaţiile despre virus, inclusiv prin pedepsirea celor care au încercat să-i avertizeze pe alţii privitor la misterioasa boală asemănătoare cu Sars, încă din decembrie. Oficialităţile nu au intervenit pentru oprirea răspândirii virusului decât spre sfârşitul lunii iarnuarie, la câteva săptămâni de la detectarea iniţială a acestuia.

Chiar oficialităţile chineze dau dovadă de prudenţă în anunţarea unei victorii pripite, mai ales în condiţiile în care oamenii se întorc la lucru şi provinciile se pregătesc pentru redeschiderea şcolilor. Chen Yixin, numărul doi al comisiei guvernului central de combatere a epidemiei, a spus duminică: „Nu putem fi de un optimism orbesc. Trebuie să rămânem vigilenţi”.

Sursa: The Guardian/ Rador/ Traducerea: Adriana Buzoianu