Cum a săltat România exportul de armament din Elveția, care a crescut cu 43% față de anul precedent

Firmele elvețiene de armament au exportat mai mult material de război anul trecut decât în 2018. Europa rămâne prima destinație pentru trei sferturi din vânzări. Grupul pentru o Elveție fără arme (GSsA) acuză Berna că «alimentează războaiele», scrie Le Temps, citat de Rador.

Firmele elvețiene de armament au înregistrat anul trecut exporturi în valoare de 728 milioane de franci în 71 de țări, adică o creștere de 43% față de 2018, a indicat Secretariatul de Stat pentru Economie (SECO) marți, la Berna. Această cifră reprezintă un procent de 0,23% din exporturile totale ale economiei elvețiene.

Exporturile de material de război au înregistrat o creștere de 218,1 milioane de franci, ajungând la 728 milioane în 2019, față de 509,9 milioane în 2018. Această creștere se înscrie în siajul ansamblului de exporturi ale Confederației, care sunt cu circa 3% mai mari în raport cu anul precedent. Acest rezultat se referă în special la trei mari contracte, semnate cu Danemarca, România și Bangladesh.

Danemarca, nr. 1 pe lista cumpărătorilor

Principalele operațiuni au vizat livrarea de vehicule blindate pe roți către Danemarca (150 milioane de franci) și România (111 milioane), precum și exportul de muniție (68 de milioane) și de sisteme de apărare antiaeriene și de muniție aferentă către Bangladesh (55).

Aproape 64% (80% în 2018) din materialul militar exportat avea ca destinație cele 25 de țări menționate în Anexa 2 a ordonanței privind materialele militare (OMG). Aceste țări au aderat la patru sisteme de control internațional privind exportul de bunuri sensibile în plan strategic (Grupul țărilor furnizoare de material nuclear, Grupul Australia, Regimul de control al tehnologiei rachetelor, Acordul de la Wassenaar).

Majoritatea armelor merg spre Europa

Trei sferturi din exporturi, adică 73,3% (75,6% în 2018) au mers spre Europa. Restul se împarte astfel: 14,6% (11,6%) către Asia, 8,1% (12,5%) către America, 2,6% (0,1%) către Australia și 1,4% (0,2%) către Africa.

Cele cinci mari țări importatoare de material de război au fost Danemarca, cu livrări în valoare de 155,3 milioane de franci, urmată de Germania (125,8 milioane), de România (111,8 milioane), de Bangladesh (55,2 milioane) și de SUA (38,5 milioane). /…/

SECO publică de asemenea o statistică a bunurilor militare specifice, repertoriate în anexa 3 a ordonanței citate (perturbatori, protecție balistică, sisteme de viziune nocturnă, simulatoare etc.).

Valoarea totală a permiselor individuale acordate în baza criteriilor definite de legislație privind controlul bunurilor s-a ridicat la circa 20 de milioane de franci în 2019 (25 milioane în 2018).

Într-un comunicat dat publicității, Grupul pentru o Elveție fără arme (GSsA) denunță vânzările de arme. Citând un raport al Amnesty International, GSsA acuză Elveția că «alimentează» anumite conflicte, autorizând vânzări de arme către țări «în care drepturile omului au fost masiv încălcate», ca de exemplu Bangladesh, Bahrein și Arabia Saudită sau Pakistan.

Această politică de vânzări de arme nu este în spiritul promovării internaționale a păcii, scrie GSsA. „Elveția […] trebuie să exporte pace și nu război”, a declarat secretarul organizației, Nadia Kuhn, citată în comunicat.
Traducerea: Ruxandra Lambru

Sursa: Le Temps/ Rador/ Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Adriana Neagoe