Cum afectează cea mai gravă secetă din ultima sută de ani România, Polonia și Cehia

Mai întâi, carantina din cauza virusului a închis cele două fabrici de lactate de la care fermierul Gavrilă Tuchiluş vinde laptele de la 1.500 de vaci. Apoi, câmpurile sale s-au uscat, fiind nevoit să-și abandoneze cultura de orz, pentru prima dată în 39 de ani, scrie Bloomberg, citată de Rador.

„E un dublu război”, a spus Tuchiluş din Matca, un sat din sud-estul României. „Este un război împotriva invizibilului Covid-19 și un război cu seceta”.

Seceta care pârjoleşte zone din regiunea estică a Uniunii Europene devastează recoltele și exacerbează ceea ce se așteaptă a fi cel mai profund declin economic din regiune cel puțin de la căderea comunismului.

În unele părți din România și Polonia, este cea mai gravă secetă din ultimul secol. În Cehia este cea mai gravă din ultimele cinci (secole). Și se nasc semne de întrebare legate de modalitatea de asigurare a securităţii alimentare, într-o regiune cu amintiri dureroase legate atât de penuriile de alimente din vremea regimurilor totalitare, cât și de cea mai recentă luptă pentru medicamente și echipamente de protecție pentru combaterea coronavirusului.

„Acesta va deveni un subiect de o mare importanță”, a spus Martin Pycha, șeful Asociației Agricole din Republica Cehă. „Coronavirusul a arătat că suntem dependenți de China în materie de materiale sanitare, dar acest lucru (seceta) este și mai rău. Poți începe să produci (echipamente) pe cont propriu, dar nimeni nu va produce imediat hrană, dacă apare o situație de urgență”.

Cumpărături generate de panică

Cu amintirea încă vie a înfometării din regimul fostului dictator român Nicolae Ceaușescu, oamenii au golit de produse rafturile magazinelor, când guvernul a oprit economia și le-a cerut oamenilor să stea acasă. Apoi, seceta a lovit și al doilea cel mai mare exportator de grâu din UE – unde agricultura reprezintă aproximativ 5% din producție – a prognozat că recolta de grâu ar putea scădea la jumătate din media de 9 milioane de tone pe an.

Acest lucru a determinat guvernul să interzică, pentru scurt timp, exporturile către destinații din afara Uniunii Europene, în martie, provocând agitație pe piețele globale de mărfuri și atrăgând critici din partea Comisiei Europene.

Măsura nu a declanșat un impact major asupra comerțului, căci Bucureștiul a ridicat interdicția o săptămână mai târziu, și se preconizează că recoltele mari din multe țări vor aduce stocurile globale la noi recorduri în acest an și anul viitor. Cu toate acestea, dubla lovitură dată de virus și de secetă a adus din nou agricultura în prim planul politicii europene.

Statele din estul UE au evitat un număr mare de decese de Covid-19 prin măsuri de carantină timpurii și stricte, o evoluție care l-a determinat pe președintele ceh Milos Zeman să declare seceta ca fiind o criză mai gravă decât cea a coronavirusului. El a cerut guvernului premierului Andrej Babis să construiască noi rezervoare de apă.

În Polonia, cel mai mare membru estic al bocului, care are peste 2 milioane de fermieri, este de așteptat să scadă recolta de cereale cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului de Economie pentru Agricultură și Alimentație de la Varșovia. Acest lucru ar putea determina Varșovia să solicite o sumă mai mare pentru agricultură în bugetul UE pe 2021-2027 – o propunere pentru al cărei sprijin se va purta o bătălie grea, având în vedere că agricultura este deja cel mai mare capitol din planul de cheltuieli.

„Tocmai le-am trimis o scrisoare Ursulei von der Leyen și celor 26 de lideri ai UE care pledează pentru o sporire a cheltuielilor pentru Politica agricolă comună, în următorii șapte ani”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki, săptămâna trecută, referindu-se la președintele Comisiei Europene. „Ar trebui să sprijinim producția de alimente și agricultura locală, ecologică”.

Administrația lui Morawiecki a cerut, de asemenea, agenției de supraveghere antimonopol să analizeze creșterea bruscă a prețurilor la produsele alimentare, care ar putea să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în țările europene în curs de dezvoltare, unde oamenii sunt nevoiți să cheltuiască o parte mai mare din venitul lor disponibil pe alimente decât cei din vestul mai bogat.

„Politicile de protecție împotriva coronavirusului, care limitează comerțul și circulația mărfurilor și a persoanelor, generează îngrijorări legate de produsele proaspete, de carne, pește și legume, ale căror prețuri cresc”, a declarat, săptămâna trecută, Elena Conte, economist la Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU.

Riscul interdicției exporturilor

Cei mai mari exportatori de cereale de pe continent, de la granițele UE cu Ucraina și Rusia, au fost cruțați de cele mai rele efecte ale secetei, căci ploile de primăvară au salvat culturile care ar fi riscat să se piardă.

În România, Tuchiluş a găsit în cele din urmă cumpărători pentru laptele său. Alți fermieri, precum Dumitru Ene, care au investit în tehnologia de irigație – un proces scump, pe care mulți nu și-l pot permite în a treia cea mai săracă țară din UE – au avut și ei succes. „Am mai avut ani cu secetă înainte, dar niciunul atât de rău ca anul acesta”, a spus Ene. „Dar merită osteneala, deoarece acum vin contracte bune”.

Totuși, Ene și-a vândut deja întreaga cultură anul acesta. Mai îngrijorător, telefonul său nu a încetat să sune, primind apeluri de la potențiali cumpărători, acesta fiind un semnal că aprovizionarea este limitată.

Cu stocurile românești de-abia refăcute și fiind prognozată o afectare a producţiei de cereale, există încă potențialul real al unor noi interdicții de export. „Vom lua mai multe măsuri pentru a ne asigura că avem suficiente stocuri”, a avertizat ministrul român al Agriculturii, Adrian Oros, pe 12 mai. „Monitorizăm situaţia şi suntem gata să interzicem din nou exporturile de cereale, dacă vom considera că securitatea noastră alimentară este în pericol”.

Sursa: Bloomberg/ Autor: Irina Vilcu, Andra Timu/ Traducerea: Cristina Zaharia