Cum ar putea un vaccin împotriva flatulențelor vacilor să ajute la combaterea schimbărilor climatice / Miliardarul Jeff Bezos a investit peste 9 milioane de dolari în cercetări

Capacitatea uimitoare a vacii de a se întreține mâncând doar iarbă este una dintre minunile naturii, dar are un cost, scrie CNN.

Pe măsură ce iarba fermentează în rumen – unul dintre cele patru compartimente din stomacul animalului – aceasta produce în mod natural metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2, deși are o durată de viață mai scurtă în atmosferă. Metanul este eliberat prin eructații și flatulențe și, în medie, o singură vacă poate produce aproximativ 200 de kilograme de metan pe an. Gazul este eliberat și de gunoiul de grajd, iar animalele sunt responsabile pentru aproximativ o treime din emisiile de metan generate de om, care sunt responsabile în mod colectiv pentru aproximativ 30% din încălzirea globală.

Unele ferme care hrănesc vacile în curți folosesc deja aditivi alimentari care ajută la reducerea producției de metan în stomacul vacilor, dar aceștia au dezavantaje, cum ar fi eficacitatea variabilă și necesitatea de a fi aprovizionați în permanență, ceea ce este dificil dacă animalele sunt libere să se plimbe.

Un vaccin ar putea fi o alternativă, iar Institutul Pirbright din Regatul Unit, un laborator de virusologie axat pe creșterea animalelor, conduce un studiu de trei ani pentru a dezvolta unul. „Atractivitatea unui vaccin ca parte a soluției constă în faptul că este o practică comună foarte bine adoptată, cu o infrastructură deja capabilă să facă acest lucru, iar oamenii cunosc beneficiile vaccinării pentru sănătatea animalelor în general”, spune John Hammond, director de cercetare la Institutul Pirbright.

Dintre principalele produse alimentare, carnea de vită are cea mai mare cantitate de emisii asociate de gaze cu efect de seră.
Efortul internațional este susținut cu 9,4 milioane de dolari de Bezos Earth Fund, entitatea filantropică a fondatorului Amazon pentru combaterea schimbărilor climatice, și implică, de asemenea, Royal Veterinary College din Regatul Unit și AgResearch, un laborator de inovare agricolă din Noua Zeelandă.

„Așteptarea este că ar fi familiar – ar fi la fel ca alte vaccinuri”, spune Hammond. „În cel mai bun caz, va fi un vaccin în doză unică pe care un animal îl va primi relativ devreme în viață și care va continua să aibă un efect, iar obiectivul este o reducere minimă absolută de 30% a emisiilor de metan.”

Un vaccin neobișnuit

Potrivit lui Hammond, oamenii de știință lucrează la ideea unui „vaccin împotriva flatulențelor de vacă” de mai bine de un deceniu, dar fără rezultate tangibile până în prezent. „Au existat investiții semnificative în diferite țări în încercarea de a dezvolta acest vaccin neobișnuit, în sensul că nu este neapărat în beneficiul animalului, ci este în beneficiul emisiilor pe care animalul le-ar putea produce”, spune el. „Nu există niciun produs, dar există literatură științifică care sugerează că poate funcționa și va funcționa.

„Pentru a funcționa, vaccinul ar trebui să producă anticorpi care să se lege de bacteriile din rumen care produc metan și să le împiedice să facă acest lucru.”

Cu toate acestea, adaugă el, dezvoltarea acestuia este o provocare foarte complexă, deoarece anticorpii – proteine care sunt produse de sistemul imunitar după primirea unui vaccin, pentru a ataca substanțele străine – nu sunt cunoscuți pentru a funcționa bine în rumen.

O altă problemă potențială este bunăstarea animalelor și, deși se preconizează că nu va exista „niciun efect” asupra sănătății lor, spune Hammond, acest lucru nu a fost încă dovedit. De asemenea, ar putea exista o reducere a cantității de hrană pe care rumenul o poate absorbi, ceea ce înseamnă că bovinele ar putea avea nevoie de mai multă hrană, crescând costurile pentru fermieri.

Scopul studiului este de a răspunde la aceste întrebări și de a crea o „dovadă de concept” care poate fi apoi utilizată pentru a dezvolta un medicament real. Principalul avantaj al unui vaccin ar fi că poate fi administrat vițeilor după naștere, similar vaccinurilor împotriva bolilor, care sunt deja utilizate, spune Dirk Werling, profesor de imunologie moleculară la Colegiul Regal Veterinar, care lucrează, de asemenea, la proiect: „Dacă reușim să identificăm o abordare adecvată a vaccinului, aceasta ar putea însemna, de asemenea, că putem eventual vaccina vaca-mamă”, spune el. „Acest lucru ar duce la producerea de anticorpi transmise prin intermediul colostrului (primul lapte produs după naștere). Așadar, există mai multe modalități prin care am putea folosi apărarea proprie a vacii, dar toate acestea rămân de văzut.”

Amenințarea dezinformării

Un vaccin împotriva emisiilor de metan ar fi „un fel de Sfântul Graal”, potrivit lui Joseph McFadden, profesor asociat de biologie a bovinelor de lapte la Universitatea Cornell, care nu este implicat în proiect, deoarece o singură doză ar reduce emisiile de metan ale unei vaci pe termen lung, ceea ce l-ar face mai ușor de implementat decât alte soluții.

Cu toate acestea, adaugă el, nu există indicii definitive că un vaccin ar fi viabil. „Va fi nevoie de ceva timp și de o mulțime de animale pentru a face acest tip de muncă și nu se va întâmpla peste noapte”.

McFadden spune că un vaccin este doar una dintr-un arsenal de soluții posibile la această problemă, care includ în prezent creșterea selectivă, enzimele, editarea genetică a microbilor care emit metanul și aditivii furajeri, care sunt de departe cei mai avansați în acest moment.

Însă aditivii furajeri nu au fost scutiți de controverse. Dovezile sugerează că hrănirea vitelor cu alge marine roșii ar putea reduce metanul în mod dramatic, dar există îngrijorări cu privire la ingredientul activ, bromoformul, care este clasificat drept „probabil cancerigen pentru om” în SUA. Dacă vacile consumă o cantitate suficientă, acesta poate ajunge în lapte, însă studiile l-au detectat doar la niveluri mult sub cele acceptabile pentru om.

„Este interesant pentru că se poate obține o reducere remarcabilă, de 80 sau 90%, ceea ce pare minunat pe hârtie, dar există, de asemenea, o scădere a consumului de furaje și unele preocupări limitate cu privire la sănătatea animalelor”, spune McFadden.

La sfârșitul anului 2024, Bovaer, un aditiv furajer pe bază de nitrați care nu conține bromoform, a fost în centrul unei furtuni pe rețelele de socializare din Regatul Unit după ce Arla, una dintre cele mai mari companii producătoare de lactate din țară, a anunțat că îl va testa în unele dintre fermele sale. Deși Bovaer este aprobat pentru utilizare și considerat sigur pentru vaci, pe internet s-au răspândit informații eronate cu privire la posibile reziduuri toxice în lapte și la efectele adverse asupra animalelor, ceea ce i-a determinat pe unii să boicoteze marca. Agenția britanică pentru standarde alimentare a fost nevoită să publice un articol în care se afirmă că „aditivul este metabolizat de vaci, astfel încât nu trece în lapte”.

Cu toate acestea, reacția negativă arată un alt obstacol potențial pentru implementarea cu succes a unui vaccin: cum să se facă față dezinformării și acceptării de către consumatori.

„Nu suntem pregătiți pentru asta”, spune McFadden. „Văd investiții în știință pentru a obține tehnologia, dar nu văd nicio investiție în gândirea modului în care aceste lucruri, odată ajunse pe piață, vor fi acceptate de consumator.”

Dirk Werling, care lucrează la vaccin, spune că, după 15 ani în domeniu, a învățat că unii oameni sunt dispuși să asculte și să învețe din date și rezultate, în timp ce alții nu sunt, iar principala abordare ar trebui să fie comunicarea într-o manieră obiectivă, ascultarea argumentelor și răspunsul adecvat.

„Am impresia că, de la pandemie încoace, fiecare subiect este discutat doar în alb sau negru, astfel încât, indiferent ce vom găsi, va exista întotdeauna cineva care ne va critica și cineva care ne va aplauda”, spune el.

„În cele din urmă, dacă munca pe care o facem ajută la impactul general asupra încălzirii globale, asta – pentru mine personal – este o treabă bine făcută.”