Cum arată Afganistanul din punct de vedere etnic, lingvistic și religios / În țara preluată de talibani mai trăiește un singur evreu, care păzește sinagoga din Kabul

Preluarea puterii după aproape 20 de ani de către talibani a readus în atenție structura etno-lingvistică și religioasă a Afganistanului, o țară de o complexitate deosebită din acest punct de vedere, care în mod inevitabil influențează evoluțiile politice acolo.

Talibanii sunt o mișcare islamistă radicală care s-a născut în sudul Afganistanului, în regiunea Kandahar și se bazează în mod covârșitor pe grupul etnic Pashtu, răspândit nu doar în sud, ci și în est la frontiera cu Pakistanul, o linie trasată arbitrar într-o regiune muntoasă în 1893 de diplomatul britanic Mortimer Durand și care desparte această etnie pe teritoriul celor două țări.

În lipsa recensămintelor, nu se știe precis care este procentul Pashtunilor, dar ei sunt probabil grupul etnic cel mai numeros (38 – 42%), fără însă a reprezenta majoritatea absolută, ceea ce însă nu i-a împiedicat să fie tradițional grupul etnic dominant în politica afgană.

Principalul grup etnic rival al Pashtunilor sunt Tadjicii grupați în nord-estul țării la granița cu Tadjikistanul. Procentul lor este estimat la între un sfert și o treime din populație. Între 1996 și 2001, prima perioadă de guvernare a talibanilor, singura regiune care a scăpat controlului acestora a fost zona de nord-est, cu centrul în Valea Panjir – fieful tadjicilor. Anul acesta regiunea a fost preluată de talibani practic fără luptă.

În afara celor două mari etnii, pe locurile 3 – 4 se situează grupurile etnice Hazara și Uzbec, cu maximum 9 – 10% din populație. Hazara ocupă partea centrală a Afganistanului, în timp ce Uzbecii sunt grupați în nord, în apropierea frontierei cu Uzbekistanul.

În sfârșit, în Afganistan mai există o multitudine de grupuri etnice mai mici, dintre care niciunul nu depășește 5% din total, dintre care cele mai numeroase sunt Chachar Aimak și Turkmenii.

În privința limbilor vorbite situația este mai simplă: circa jumătate din populație vorbește limba Dari (un dialect al limbii Farsi – persană) și circa 40% vorbesc Pashto. Ambele limbi sunt indo-europene și ambele folosesc alfabetul arab cu unele modificări. Printre celelalte  limbi în circulație se numără Uzbeca, Turkmena și Kîrgîza. Bilingvismul Pashto-Dari se întâlnește cu precădere în zonele urbane, care reprezintă doar 25% din totalul populației.

În privința religiei situația este cea mai simplă: peste 99% din populație Afganistanului este musulmană. Circa 80% aparțin Islamului sunit, ramura Hanafi, restul sunt musulmani șiiți. Principalul grup șiit este Hazara, ceea ce i-a supus în perioada 1996 – 2001 persecuțiilor din partea talibanilor – un grup fundamentalist sunit, care-i consideră eretici pe șiiți.

În afară de musulmani în Afganistan mai există și un număr foarte redus de adepți ai religiilor Hindusă și Sikh.

În sfârșit, în privința religiei se cunoaște o statistică exactă: în Afganistan mai trăiește un singur evreu: Zabulon Simantov, în vârstă de 61 de ani, care păzește sinagoga din Kabul. La începutul acestui an el a anunțat că va emigra de teama talibanilor în Israel (unde trăiesc circa 10.000 de evrei afgani) pentru a se alătura familiei sale, dar pe 15 august, data preluării puterii de către talibani, el încă se mai afla în capitala afgană.

Encyclopaedia Britannica, CIA World Fact Book