Cum arată boicotul supermarketurilor în Bulgaria / Populiștii propun ca statul să controleze prețurile și profiturile retailerilor

„Boicotul supermarketurilor” din cauza alimentelor mai scumpe din magazine, care de la jumătatea lunii februarie are loc deja și în Bulgaria, a devenit aproape instantaneu o rampă de lansare convenabilă pentru nenumărate idei populiste din diferite partide. În parlamentul bulgar au fost introduse legi pentru „coborârea” prețurilor prin decizii de stat, pentru praguri privind adaosul de preț și chiar pentru a limita profiturile companiilor – de la fermă prin intermediari până la magazin, potrivit Mediapool, citată de Rador Radio România.

Ideile de lucru pe acest subiect au venit de la opoziție în persoana coaliției Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată (PP-DB), care a menționat că doar o autoritate de reglementare activă, care „combate” efectiv cartelurile, poate opri prețurile „umflate” și pune capăt golirii buzunarelor bulgarilor.

Cel puțin la început, „misiunea părea posibilă”, pentru că în acest moment este în curs de desfășurare în parlament o procedură de alegere a unei noi conduceri a Comisiei pentru Protecția Concurenței. Și tocmai acesta este organismul care nu ar trebui să permită înțelegeri neloiale pe piață. Lucrurile s-au schimbat însă la sfârșitul săptămânii trecute, când candidații pentru post au devenit clari. PP-DB și-a exprimat îndoielile cu privire la legăturile unuia dintre membrii ei cu liderul Mișcării pentru Drepturi și Libertăți – Nou Început (DPS-NN), Delian Peevski.

Formarea prețurilor cu decizii de la guvern

Populismul, ajuns până la absurd și întorcând Bulgaria direct în era economiei planificate, este lansat de formațiunea lui Delian Peevski. Peevski însuși a fost sancționat pentru „corupție semnificativă” de către SUA și Marea Britanie în conformitate cu Legea Magnitsky.

Un proiect de lege al formațiunii a fost deja depus în Adunarea Națională, prin care se propune ca statul să fie în măsură să precizeze atât cel mai înalt nivel de preț la care poate fi vândut un produs de primă necesitate, cât și să scadă prețul acestuia la un anumit nivel, iar acest lucru să se facă printr-o hotărâre de guvern. Controversatul proiect se intitulează: „Proiect de lege privind măsurile de limitare a profiturilor și control direct al prețurilor produselor alimentare de primă necesitate”.

Concomitent cu aceasta, în proiectul formațiunii lui Delian Peevski sunt include și măsuri de limitare a profiturilor de-a lungul întregului lanț – începând de la profitul fermierului, prin intermediari și terminând cu profitul lanțurilor. Se spune acolo că „limitarea profitului este o măsură prin care acest proiect de lege determină suma maximă în procente din profitul producătorului, angrosiștilor și comercianților cu amănuntul de produse alimentare de primă necesitate”.

O militantă pentru postul de ombudsman a „încălecat” exemplul Croației

Cealaltă idee populistă a venit de la Maia Manolova, care se luptă să se așeze pe scaunul de ombudsman al Bulgariei pentru a doua oară. Ea a „încălecat” literalmente ideea boicotării supermarketurilor, fiind prima care a anunțat protestul de pe 13 februarie la bTV și a spus că ar trebui introdus un plafon la adaosul de preț pentru 70 de produse din micul coș de consum. Și în aceeași emisiune de televiziune, ea a anunțat că va candida pentru funcția de avocat al poporului.

Ulterior, Partidul Socialist Bulgar – Stânga Unită, care participă la coaliția de guvernare, s-a poziționat oficial în spatele ideii lui Manolova. Foartea repede, liderul unei alte formațiuni populiste, Radostin Vasilev, de la „Moralitate, Unitate, Onoare”, a anunțat rapid că deputații partidului său ar sprijini propunerea de plafonare a prețurilor la produsele alimentare de primă necesitate.

Și ministrul Agriculturii a vorbit despre plafonarea prețurilor

Un amănunt important este că ministrul Agriculturii, Gheorghi Tahov, a vorbit și despre „construirea” unor „plafoane pentru adaosurile de preț” și despre „practici vicioase” în comerț. Acesta, conform formațiunii DPS-DPS, care a fost susținută de fidelii lui Ahmed Dogan, este apropiat de amintitul Delian Peevski.

La bTV, Tahov a anunțat că susține ca adaosul de preț la produsele alimentare să nu depășească 30%, reguli care, potrivit acestuia, sunt aplicate în Franța, Spania și Austria.

Câteva zile mai târziu, directorul executiv al Asociației pentru Comerț Modern, Nikolai Vâlkanov, a replicat că legislația se referă la promoții, nu la adaosuri de preț.

Legislația respectivă în Franța stabilește de fapt un anumit procent din vânzări care pot fi realizate prin reclamă, adică procent din reclamă. Scopul acesteia este de a merge veniturile în jos. Și trebuie să fim atenți pentru că are ca scop creșterea prețurilor pentru utilizatorii finali”, a spus Vâlkanov ca răspuns la o întrebare a Mediapool.

Șefa relativ nouă a Comisiei pentru Protecția Consumatorului, Maria Filipova, a fost recent neașteptat de activă pe tema punerii unei frâne pentru creșterea prețurilor. Ea a surprins atât mass-media, cât și comunitatea de afaceri acuzând lanțurile de retail că nu i-au furnizat informații despre prețurile lor chiar și după un apel al liderului DPS-NN, Delian Peevski. O zi mai târziu, a cerut comercianților să-și anunțe prețurile „în funcție de componente”, cu o defalcare pentru costuri, investiții și profit.

Efectul boicotului

După primul „boicot al prețurilor” în Bulgaria, la 13 februarie, ministrul bulgar al Finanțelor, Temenujka Petkova, a raportat că cifra de afaceri a marilor lanțuri de retail din țară a scăzut cu 28,8 la sută în acea zi față de ziua precedentă. Aceasta a reprezentat o scădere cu 7,9 milioane leva pe zi, deoarece cifra de afaceri pe 12 februarie s-a ridicat la 27,3 milioane leva, în timp ce în ziua boicotului, 13 februarie, cifra de afaceri a ajuns la 19,4 milioane leva, a anunţat Petkova. A urmat un boicot pe 20 februarie, iar pe 27 urmează un altul.

În „ziua boicotului”, Mediapool a făcut de asemenea un tur al magazinelor. Aproape că nu au fost cozi și în același timp s-au oferit și mai multe promoții. Hipermarketurile au „concurat” cu prețuri mai favorabile pe litru de ulei.

Un fapt curios este că în prima zi a „boicotului supermarketurilor”, cetățenii din Bulgaria s-au unit pe Facebook și au susținut o acțiune anti-boicot împotriva hipermarketurilor în semn de dezacord cu populiștii.

Bătălia pentru reglementatorii funcționali

În cursa populistă cu prețuri, doar opoziția a venit cu idei viabile care nu încalcă principiile economiei de piață. O analiză a PP-DB a relevat că, în timp ce Comisiile Antimonopol ale UE impun amenzi de sute de milioane de euro pentru cartelurile de pe piața alimentară, Comisia pentru Protecția Concurenței (CPC) din Bulgaria nu detectează niciun cartel pe piață. „Nici nu are cum să se întâmple ceva atâta timp cât în fruntea autorității de reglementare sunt „buburuze politice” și „oameni de paie”, a comentat copreședintele PP-DB, Kiril Petkov.

De exemplu, în urmă cu doar o lună, la sfârșitul anului 2024, Comisia Europeană a impus o amendă de 337,5 milioane de euro producătorului de ciocolată și cafea Mondelez. „Sancțiunea este impusă pentru un acord între producător și distribuitorii săi pentru prețuri fixe. De aceea un Toblerone costă mai puțin în Belgia decât în ​​Bulgaria”, a declarat deputatul de la PP-DB, Andrei Țekov. Există zeci de exemple similare.

Este mai mult decât discutabil, însă, dacă noua componență a CPC va fi una de experți sau una politică. Copreședintele PP-DB Kiril Petkov susține că președintele noii CPC va fi din nou un apropiat al lui Delian Peevski.

Ulterior a devenit clar că actualul șef al Băncii Bulgare de Dezvoltare (BBD), Rosen Karadimov, de la Partidul Socialist Bulgar – Stânga Unită, a fost propus pentru acest post.

După cum a scris Mediapool, Karadimov însuși se numără printre veteranii politici ai Partidului Socialist Bulgar (BSP), cunoscut drept ultimul prim-secretar al Uniunii Tineretului Comunist „Dimitrov” (DKMS), care în perioada socialistă a fost o trambulină către conducerea de vârf a Partidului Comunist Bulgar. A fost deputat BSP până în 1997, după care s-a alăturat partidului separatist Eurostânga Bulgară, condusă de Alexandr Tomov și Nikolai Kamov. S-a întors la BSP în 2005, în calitate de consilier al prim-ministrului Serghei Stanişev. Parlamentarii de stânga de la acea vreme au susținut că influența lui este enormă. În acel moment, numele său a apărut și în legătură cu afacerea de lobby „Hoheger”, alături de soția lui Stanișev.

În 2009, într-un interviu acordat ziarului „Trud”, fostul ministru al Sportului, Vesela Leceva, a spus: „Poate să vă sune bizar astăzi, dar doi oameni au condus țara la sfârșitul mandatului nostru – Delian Peevski și Rosen Karadimov. Cred că nimeni nu ar trebui să fie surprins”.

„Acest interviu cu Vesela Leceva a fost acordat într-o stare destul de emoțională, care nu corespunde adevărului”, a comentat Karadimov, în ianuarie 2025. El a adaugă, vorbind despre sine la persoana a treia: „Rosen Karadimov a fost consilier al premierului Stanișev și, din câte îmi amintesc, Delian Peevski era la acea vreme viceministru. Nu se poate ca un consilier și un ministru adjunct să poată guverna Bulgaria”.

Există o serie de alte suspiciuni publice cu privire la legăturile lui Karadimov cu Peevski, pe care Mediapool le-a urmărit deja.

Din 1991, Karadimov este profesor de drept civil – partea generală, dreptul obligațiilor și regimul juridic al proprietății intelectuale, din care fac parte regulile de protecție împotriva concurenței neloiale.

Cealaltă nominalizare pentru postul de președinte al Comisiei Antimonopol din Bulgaria este a unui lector universitar și expert în dreptul concurenței – conf. univ. dr. Ivan Stoinev. Aceasta este din partea formațiunii PP- DB.

Stoinev este un specialist cu 16 ani de experiență juridică în domeniul dreptului UE și al regimului juridic de protecție a concurenței în UE. Este lector invitat la universități străine. Predă la Universitatea din Lorraine, Centrul de Formare a Avocaților, Institutul de Administrație Publică etc. Din 2013 este avocat la Baroul Sofia. Este membru al Asociației Bulgare de Drept Internațional, iar din 2018 este secretarul șef al acesteia.

În Croația, există deja plafonări pentru 70 de produse

Pe 24 ianuarie, rafturile au rămas pline, iar magazinele – goale, după ce mulți croați au decis să nu facă cumpărături în cadrul unei inițiative lansate de grupul de Facebook „Halo, inspektore” (Bună, inspectore), condus de asociația consumatorilor ECIP.

Acțiunea a fost susținută de asociații pentru protecția consumatorilor, sindicate, partide politice și chiar reprezentanți ai guvernului. Mișcarea a început cu mesaje, distribuite pe rețelele de socializare pe care scria: „24 ianuarie este o zi de boicot în Croația împotriva prețurilor mari la alimente. Cetățenii sunt îndemnați să se abțină de la a cumpăra ceva”.

În țara în care a început „boicotul supermarketurilor”, au fost deja luate o serie de măsuri non-piață. Guvernul prim-ministrului conservator Andrej Plenković a decis, pe 30 ianuarie, să plafoneze prețurile la 70 de produse de primă necesitate. Prin decizia din septembrie 2023, prețurile pentru 30 de produse au fost deja limitate, așa că acum au fost adăugate 40 de articole noi.

Potrivit lui Iosip Kelemen, șeful platformei civice „Halo, inspektore”, însă, în unele cazuri, guvernul a stabilit prețuri mai mari decât prețurile pieței. Pe scurt, proprietarii de magazine vor putea din nou să majoreze prețurile, a comentat el.

În România, vânzările au fost mai mari în ziua boicotului

În ziua boicotului marilor lanțuri de retail din România (10 februarie), comerțul cu amănuntul în țară a fost la fel ca acum o săptămână, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, citat de Digi24. Potrivit acestuia, oamenii au făcut cumpărături ca într-o zi de luni obișnuită și sectorul nu a fost afectat, ba chiar s-a înregistrat un procent mai mare din vânzări – cu10 – 20 la sută.

„Încă o dată, cer tuturor – și celor care fac politică în prezent – ​​să lase fermierii, să lase procesatorii în pace, să nu creeze dificultăți financiare producătorilor români”, a făcut un apel pe rețelele de socializare, ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu. El a amintit că 70 la sută din produsele de pe rafturile din magazinele cu amănuntul sunt românești.

Boicotarea magazinelor și în Grecia

„Boicotul magazinelor” a avut loc pentru prima dată în Grecia vecină la data de 19 februarie. Federația Generală a Consumatorilor din Grecia, INKA, a cerut cetățenilor să boicoteze magazinele pe 19 februarie și să nu cheltuiască „niciun euro” în acea zi. Organizația face apel la consumatori „dacă se poate” să nu plătească „niciun euro” băncilor, statului, pentru apă, electricitate, telefoane, combustibil, în supermarketuri, cafenele, restaurante, piețe, magazine de electronice și altele. „Ajunge cu bătaia de joc, frauda, speculațiile și profiturile în detrimentul consumatorilor”, au scris organizatorii protestului. Pe de altă parte, un studiu al Institutului de Cercetare a Comerțului cu Amănuntul, citat de portalul in.gr, arată că prețurile în supermarketurile grecești, în ianuarie 2025, au rămas aproape neschimbate față de ianuarie 2024.

*Acest articol a fost scris în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. La el au lucrat următoarele persoane: Dragomir Nikolov, Mediapool (Bulgaria), Kostas Zafeiropoulos, Lena Kiriakidi, EFSYN (Grecia), Petr Jedlička, Denik Referendum, (Cehia), Hotnews (România), Lorenzo Ferrari, OBCT, (Croația).

Sursa: MEDIAPOOL / Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu