Cum arată ediția a cincea a Bienalei de la Kiev, expoziția ucraineană de artă care s-a răspândit în toată Europa

Bienala de la Kiev, un punct de referință al artei contemporane din Europa de Est în ultimul deceniu, și-a deschis cea de-a cincea ediție la timp și la capacitate maximă, dar de data asta, în locații diferite – expoziția și-a luat zborul, răspândindu-se dincolo de granițele Ucrainei, iar rezultatul, descris de criticul de artă Jason Farago pentru The New York Times, este „cea mai energizantă expoziție de artă a anului”.

Unul din marile orașe europene unde a ajuns expoziția este Viena, unde spațiile dedicate artei independente și-au predat galeriile colegilor și prietenilor lor ucraineni. Bienala a reunit anul acesta peste 50 de artiști și colective în „exilul său temporar” din Austria, iar artiști din Ucraina, unii încă acasă și alții refugiați, expun alături de artiști din Polonia, Slovacia și România, dar și din țări precum Columbia, Cuba, Siria.

Dar spectacolul de la Kiev este doar o parte a poveștii. La fel de mulți artiști participă la programarea Bienalei de la Kiev în alte șase orașe, precum și în orașul natal. Startul spectacolului a fost dat la începutul lunii octombrie la Centrul Dovzhenko, institutul de film din Kiev și una dintre cele mai dinamice instituții culturale ucrainene, unde peste o duzină de artiști și realizatori de film au analizat istoria cinematografiei sovietice pentru o expoziție pe tema Niprului, râul care străbate capitala. Au urmat premierele la Ivano-Frankivsk și Ujhorod, două orașe din vestul relativ sigur al Ucrainei.

În urmă cu o săptămână, la Lublin, Polonia, nu departe de granița cu Ucraina s-a deschis o componentă esențială a bienalei: o vitrină de lucrări ale pictorilor, fotografilor și muzicienilor din forțele armate ucrainene, unii încă în prima linie, alții în curs de recuperare după răni. „O mulțime de artiști ucraineni au ieșit, din diferite motive, din practica lor” a explicat Serge Klymko, unul dintre curatorii bienalei, pentru New York Times. „Unul dintre scopuri a fost reunirea comunității care a fost sfâșiată de război”, a adăugat el

Bienala, precum multe alte inițiative culturale recente din Ucraina, a luat naștere după protestele pentru democrație din 2014, care au dus la înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici.

• Citește articolul complet, pe The New York Times.