Cum arată în detaliu forțele militare ale Rusiei desfășurate în contextul tensiunilor cu Ucraina și răspunsul NATO / Amenințări tot mai serioase în privința unei invazii ruse

Moscova își extinde capabilitățile militare pentru un potențial atac asupra Ucrainei, mobilizând trupe până la 6.400 de kilometri distanță pentru a ajunge la granițele Ucrainei, pe măsură ce negocierile cu Occidentul se află într-un impas, relatează The Guardian.

Șase nave rusești de debarcare capabile să transporte tancuri, trupe și alte vehicule militare au pornit săptămâna trecută către Marea Mediterană. Desfășurarea de forțe navale ale Rusiei ar putea întări ideea unui atac rusesc dacă navele vor ajunge la coasta de sud a Ucrainei și dacă Vladimir Putin va decide să ordone un atac.

Serviciile de informații militare ale Ucrainei au susținut că Rusia angajează mercenari și îi aprovizionează pe insurgenții din regiunile Donețk și Lugansk cu combustibil, tancuri și artilerie autopropulsată, pentru pregătirea unei potențiale revolte.

De asemenea, la nivel terestru au avut loc desfășurări impresionante de echipamente și trupe militare ruse. Rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander, trupe de elită și arme antiaeriene au sosit în Belarus din districtul militar de est al Rusiei, o desfășurare extraordinară despre care oficialii și analiștii occidentali spun că ar putea permite Moscovei să amenințe Kievul.

Rusia a desfășurat peste 60 de grupuri tactice de batalion – mai mult de o treime din forța totală disponibilă a armatei – și pare să nu dorească să-și oprească acumularea la granițele Ucrainei.

Trupele ruse, împreună cu rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander, au început să sosească în Belarus săptămâna trecută, după ce au traversat țara din estul îndepărtat al Rusiei.

Trupele sosesc pentru exerciții militare comune programate pentru mijlocul lunii februarie și vor include avioane de luptă rusești Suhoi Su-35 și aproape întreaga capacitate de forțe armate ale Belarusului, potrivit liderului țării, Alexander Lukașenko. „Nu intrați într-o luptă cu noi. Nu putem fi învinși”, a amenințat Lukașenko vineri.

În același timp, Rusia a anunțat exerciții navale ample care vor include fiecare flotă din marina țării, numărând peste 140 de nave de război. Alături de cele șase nave de aterizare care se îndreaptă probabil către Mediterana, un crucișător și un distrugător rus vor fi, de asemenea, expediați în urma exercițiilor.

Noile mobilizări ale Rusiei i-au îngrijorat pe oficialii americani. „Ceea ce ne preocupă este imaginea de ansamblu”, a spus un oficial înalt al departamentului de stat într-un briefing săptămâna trecută. „Este adunarea a 100.000 de militari de-a lungul granițelor Ucrainei, combinată cu deplasarea forțelor în Belarus în weekend… aceste cifre depășesc, desigur, ceea ce ne-am aștepta cu privire la un exercițiu normal”, a mai declarat oficialul, citat de The Guardian.

Noile forțe din Belarus, a adăugat oficialul, reprezintă „o capacitate sporită a Rusiei de a lansa acest atac, o oportunitate sporită, căi sporite, rute sporite”.

Președintele SUA, Joe Biden, a spus săptămâna trecută că poate însuși Putin nu știe ce plănuiește să facă. Însă rezultatele sunt fie o mișcare nesăbuită, fie pregătiri pentru o operațiune militară la scară largă.

„Putin și-a dat seama treptat că, dacă rămâne pe calea stabilității și previzibilului, așa cum a indicat Biden, el este cel care va fi desemnat învins”, a declarat Pavel Baev, profesor de cercetare la Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo. „Ceva era de făcut. A ales să meargă cu această escaladare destul de brusc”, a mai precizat Baev.

Eforturile diplomatice de săptămâna trecută au fost neconcludente. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat discuțiile cu secretarul de stat american Antony Blinken drept „france și concrete”.

„Nu pot spune dacă suntem pe drumul cel bun sau nu. Vom înțelege asta când vom primi un răspuns american pe hârtie la toate punctele propunerilor noastre”, a spus Lavrov reporterilor la Geneva.

Dar nu există planuri concrete pentru o continuare a discuțiilor dintre Rusia și Occident, iar cele două părți par ireconciliabile, Ministerul de Externe al Rusiei repetând cererile, considerate „absurde” de către Vest, ca forțele NATO să părăsească toate țările care au aderat la alianță după 1997.

„Ceea ce se întâmplă de partea rusă în ultimele două săptămâni nu este chiar diplomație. Este o combinație de cacealma, șantaj și război”, a spus Baev în timpul unei discuții de vineri.

Pe măsură ce acumularea forțelor Rusiei se apropie de final, țările americane și europene au sporit sprijinul militar pentru Ucraina. Regatul Unit a trimis săptămâna trecută peste 2.000 de lansatoare NLAW (armă ușoară antitanc de nouă generație).

Estonia a declarat că va furniza rachete antitanc Javelin, în timp ce Lituania și Letonia vor trimite rachete antiaeriene Stinger. Olanda a mai spus că va fi pregătită să furnizeze arme defensive Ucrainei. Și SUA au spus că vor crește ajutorul și vor trimite elicoptere de transport Mi-17, care au fost inițial destinate utilizării în Afganistan.

NATO și-a anunțat, de asemenea, propriile exerciții navale, inclusiv un grup de lovitură cu un portavion american în Marea Mediterană pentru următoarele două săptămâni, ceea ce înseamnă că cei doi rivali, SUA și Rusia, vor efectua exerciții în același timp pe fondul tensiunilor crescute.

Decizia de a accelera trimiterea armelor către Ucraina reflectă convingerea SUA și NATO că Rusia ar putea lansa un atac în orice moment. „Știm că există planuri pentru a crește această forță și mai mult cu un preaviz foarte scurt, iar asta îi dă președintelui Putin capacitatea, de asemenea, tot cu un preaviz foarte scurt, de a lua măsuri agresive suplimentare împotriva Ucrainei”, a spus secretarul de stat american Antony Blinken săptămâna trecută.

Sfera unui atac rusesc și obiectivele sale finale rămân neclare. Unii analiști au sugerat că Rusia ar putea dori să anexeze în mod oficial regiunea Donbas sau să captureze un teritoriu pentru a conecta Rusia continentală cu Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Dar alții văd că obiectivul mai mare al Moscovei ar fi să oblige guvernul ucrainean să se supună condițiilor Rusiei, restabilind efectiv o sferă de influență în Europa de Est. Acest obiectiv ambițios ar putea însemna că un atac rusesc ar trebui să pună o presiune extraordinară asupra guvernului ucrainean.

„Dacă scopul este de a constrânge conducerea Ucrainei, atunci o invazie la sol are sens doar dacă pune Ucraina într-o poziție mai defavorizată și amenințată. „Nici un pod de uscat, nici o operațiune din Odesa nu ar putea obține acest rezultat, dar o ofensivă împotriva Kievului ar putea”, a scris Rob Lee, fost soldat al marinei americane și membru în programul Eurasia al Institutului de Cercetare pentru Politică Externă, într-o analiză.

În cele din urmă, Rusia vrea să blocheze intrarea Ucrainei în NATO, să împiedice cooperarea cu puterile occidentale și să inverseze traiectoria Kievului înapoi spre est.

Rusia pare să își finalizeze pregătirile pentru o lovitură asupra Ucrainei. Dar chiar dacă atacul nu va veni niciodată, analiștii spun că s-ar putea să nu mai existe vreodată o revenire la status quo-ul de dinaintea începerii acumulării militare ruse de anul trecut.

„Cred că este clar că, chiar dacă se evită un război, nu cred că suntem ne vom întoarce la situația de dinainte de aprilie 2021”, a spus Angela Stent, director emerit al Centrului pentru studii rusești, est-europene și eurasiatice de la Universitatea Georgetown. Ea a precizat că actuala criză ar putea duce la „a treia reorganizare a securității euro-atlantice începând cu anii 1940”.

Sursa Foto: Russian Defense Ministry