Cum arată justiția din Albania și eforturile de reformă în speranța aderării la UE: Din 17 judecători, la Curtea Supremă au rămas doi/ 30.000 de dosare nerezolvate

În aceste zile sala Curții Supreme a Albaniei e plină până la tavan cu cutii de carton, iar ceasul de pe perete s-a oprit. „Această curte a devenit o sală de depozitare”, se lamentează Ardian Dvorani, unul dintre judecătorii ei. Curtea a ajuns să-și înceteze munca aproape de tot după ce numai doi dintre cei 17 judecători ai ei – dl Dvorani și încă un coleg – au rămas în funcție în urma unei proceduri foarte stricte de evaluare, adoptată de Tirana în speranța de a soluționa acuzațiile de corupție judiciară

Este o epurare menită a-i face pe plac unuia dintre cei mai importanți dar și evazivi parteneri ai Albaniei: UE.
„Nici o altă țară din lume nu a conceput o reformă a justiției atât de profundă”, a declarat pentru Financial Times (FT) Luigi Soreca, ambasadorul UE în Albania.

Însă nici măcar această restructurare judiciară, care a lăsat o povară de 30.000 de dosare încă nerezolvate la Curtea Supremă – alături de alte eforturi, cum ar fi colaborarea cu forța de securitate a frontierelor a UE -, nu a fost suficientă pentru ca Albania să capete mult râvnita invitație de a începe discuțiile formale pentru aderarea la clubul cu 28 de membri.

Comisia Europeană, executivul blocului de la Bruxelles, a recomandat începerea negocierilor anul acesta. Însă statele membre, care au ultimul cuvânt de spus, ezită în privința Albaniei, dar și a Macedoniei de Nord vecine, înaintea unei reuniuni cruciale din săptămâna aceasta.

Mai ales pentru că UE și-a întreprins ultima mare extindere în 2004, primind 10 noi membri, în principal din fostul bloc sovietic, calitatea de membru este văzută drept o modalitate de extindere a influenței și valorilor UE, inclusiv respectarea drepturilor omului și a statului de drept.

Însă nemulțumirea cauzată de standardele de guvernare ale multor membri noi a dus la o exasperare în privința beneficiilor lărgirii UE. E probabil ca Tirana să nu fie în măsură să convingă state precum Franța, Germania și Olanda să lanseze negocierile toamna aceasta.

Susținătorii primirii Albaniei arată că ea acționează mai radical decât unii membri recent adoptați pentru a realiza reforme dureroase – și ar trebui răsplătită pentru acest fapt.

„Indiferent dacă te uiți la Ungaria, România, Slovacia, Polonia sau alți membri recenți ai UE, acel sector în care avem probleme la absolut toți este justiția. În retrospectivă, ar fi fost mai bine dacă am fi cerut acestor state să treacă printr-un proces similar”, a declarat pentru FT la Bruxelles un înalt funcționar al Comisiei.

De când a ieșit dintr-una dintre cele mai restrictive dictaturi comuniste, Albania s-a chinuit să-și construiască instituții independente. Corupția judiciară este în floare: un studiu UNDP [Programul de Dezvoltare al ONU – n.trad.] din 2017 a constatat că peste 70% dintre albanezi nu consideră că sistemul judiciar le protejează drepturile.

„A te duce la tribunal în Albania este ca și cum te-ai duce la Sotheby’s, cu verdictul mergând la cel care licitează mai mult”, a declarat Erion Veliaj, primar al Tiranei și protejat al premierului Edi Rama, care conduce Partidul Socialist.

Sub o presiune puternică de la Washington și Bruxelles, parlamentul albanez a votat unanim investigarea judecătorilor și procurorilor țării pentru a se determina integritatea lor, posibile legături cu crima organizată și evoluția profesională. Dintre cei 150 de indivizi verificați aproape 60% au fost dați afară ori și-au dat singuri demisia. Au mai rămas încă de verificat alte sute.

„În ciuda unora dintre tarele sistemului, acesta e cel mai bun lucru care s-a întâmplat în Albania în ultimii 20 de ani; e un semnal al speranței”, a declarat Afrim Krasniqi, director al Albanian Institute for Political Studies, care monitorizează procesul de verificare.

Dl Dvorani a declarat pe șleau că nu a fost surprins de numărul de colegi ai săi care au demisionat ori au fost concediați.

Albania mai face și alte concesii pentru a convinge UE că va fi de bună credință la discuțiile de aderare. Lângă satul sud-estic Kapshtice, la granița cu Grecia, comisarul de poliție Emiljano Resulaj colaborează cu 50 de ofițeri ai agenției UE de frontieră Frontex pentru a atenua temerile legate de traficul de droguri și migrația ilegală.

La punctul de trecere a frontierei, călători din autocare stau la coadă pentru a le fi verificate documentele și a le fi scanate bagajele. „Poliția albaneză se străduiește foarte mult; vrem să intrăm în UE și putem dovedi că suntem la nivelul standardelor”, a declarat dl Resulaj.

Într-un raport publicat în mai, Comisia a remarcat progresul semnificativ al Albaniei în lupta cu celebrele cantități enorme de cannabis produse, dar și în eforturile ei de a destructura organizațiile criminale.

Însă politica internă îi prezintă Uniunii un tablou neatractiv. Începând din februarie, partidele din opoziție boicotează parlamentul și organizează proteste violente, acuzând că în rândurile socialiștilor se cumpără voturi și există legături cu crima organizată. Un fost ministru de interne al dlui Rama va fi judecat curând pentru trafic de droguri. Lulzim Basha, lider al Partidului Democrat din opoziție, a fost convocat luni la audieri de procurori pentru acuzații de spălare de bani, pe care el le respinge ca fiind de natură politică.

Președintele Ilir Meta a anunțat săptămâna trecută că amână pe termen indefinit alegerile locale ce ar fi trebuit ținute luna aceasta. Dl Rama a cerut parlamentului să-l suspende pe dl Meta, însă curții constituționale îi lipsește cvorumul pentru a se putea întruni și a confirma suspendarea.

„Escaladarea din țară mă tem că este un nou cui în coșciugul Albaniei”, a declarat un diplomat de la Bruxelles, care a avertizat că reticența unor state membre influente riscă să „submineze credibilitatea politicii de extindere bazate pe merit”.

Unii membri UE care sunt pro-extindere încearcă să țină dosarul Albaniei cuplat de cel al Macedoniei de Nord. Ei speră că Tirana va beneficia de bunăvoința direcționată spre Skopje, care a stins o dispută veche de decenii cu Grecia – schimbându-se astfel și numele țării -, în încercarea de a obține unda verde de la UE.

Pe de altă parte, există o îngrijorare că a le cere ambelor țări să facă reforme, fără a le răsplăti progresul prin fixarea unei date pentru începerea negocierilor, poate avea efecte adverse.

„Multe schimbări care au fost realizate sunt legate de faptul că o proporție semnificativă a populației susține accederea în UE”, a declarat Simonida Kacarska, directoarea European Policy Institute din Skopje. Dacă țările nu vor primi undă verde până la toamnă, afirmă ea, „vor fi dificil de justificat reformele” în fața unui public critic.

„Un mesaj negativ de la Bruxelles ar putea deraia reforme care au necesitat ani pentru a fi implementate”, a declarat dl Krasniqi. „Avem nevoie de o perspectivă, să vedem că există speranță pentru noi. Aceasta nu este o decizie cu privire la calitatea de membru, ci pentru lansarea negocierilor.” (Sursa: Financial Times/ Rador/ Traducerea: Andrei Suba)

Context. Miniștrii de externe din UE vor discuta marți despre posibila începere a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, deși unele membre importante ale blocului au rezerve față de orice extindere în perspectivă apropiat, transmite Radio Europa Liberă.

Luna trecută Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor cu Tirana și Skopje cât mai repede, unii oficiali insistând că miza este credibilitatea UE într-o regiune balcanică unde Rusia și China sunt tot mai active.

Agenția DPA notează însă că în Germania chestiunea mai trebuie dezbătută în parlamentul național, ceea ce s-ar putea întâmpla cel mai devreme în septembrie. Alte țări, ca Franța sau Olanda, au și ele rezerve.