Cum arată Marea Britanie la cinci ani după Brexit: divizată, dar profund schimbată

Marea Britanie rămâne profund împărțită cu privire la votul de ieșire din Uniunea Europeană, la cinci ani de la referendumul Brexit. Pe de altă parte, țara este în bună măsură schimbată față de 2016, parțial și datorită pandemiei de Coronavirus, scrie junralistul Petru Clej pentru Radio France Internationale.

Publicul este împărțit aproape exact 50/50 cu privire la decizia de a părăsi UE, potrivit unui sondaj realizat de Redfield & Wilton Strategies pentru cotidianul “i”.

Întrebați dacă electoratul a luat decizia corectă pe 23 iunie 2016, 45% au spus că da, iar 44% au spus că nu, în timp ce 11% au spus că nu știu. Doar 11% dintre cei chestionați au afirmat că s-au răzgândit cu privire la vot, în timp ce 82% au spus că nu.

La referendum 52% au votat în favoarea ieșirii din UE, în timp ce 48% au votat în favoarea rămânerii.

Publicul este, de asemenea, în general împărțit cu privire la efectele specifice ale Brexit, 38% consideră că acesta a ajutat economia Marii Britanii și 24% consideră că a afectat-o; 46% au spus că părăsirea UE a afectat relațiile cu alte state membre, 21% considerând că le-a stimulat.

Există un consens larg cu privire la faptul că Brexit-ul a ajutat răspunsul britanic la Covid-19, mai ales când vine vorba de lansarea campaniei de vaccinare în care Marea Britanie este lider european: 55% au spus că în UK campania a mers mai repede datorită Brexit în timp ce 11% au spus contrariul.

Cele mai mari trei beneficii ale ieșirii din UE sunt percepute ca fiind libertatea de reglementare, controlul asupra imigrației și sfârșitul plăților către bugetul Uniunii, iar cele mai mari trei dezavantaje sunt sfârșitul drepturilor de liberă circulație, importurile mai scumpe și reducerea schimburilor comerciale, potrivit sondajului.

Efectul pandemiei

Efectele Brexit sunt însă mai greu de măsurat deoarece ieșirea din UE la 31 ianuarie 2020 a coincis practic cu debutul pandemiei de Coronavirus, iar sfârșitul liberei circulații la 31 decembrie 2020 a coincis cu perioada de vârf al celui de-al doilea val.

Se estimează că circa un milion de cetățeni UE au părăsit UK în 2020, dar în același timp 5,5 milioane, dintre care aproape un milion de cetățeni români, au depus cerere de rezidență post-Brexit. Nu e clar care e contribuția Brexit și care a pandemiei în aceste evoluții.

Comerțul cu UE a scăzut și el simțitor, dar din nou restricțiile impuse circulației din cauza pandemiei par să fi influențat într-o oarecare măsură aceste schimburi.

Ceea ce este însă clar este că Brexit a influențat semnificativ evoluțiile politice din cele două națiuni care acum cinci ani au votat, alături de Londra, în favoarea rămânerii în UE: Scoția și Irlanda de Nord.

În Scoția, Partidul Naționalist Scoțian (separatist) a câștigat al patrulea scrutin consecutiv pentru parlamentul de la Edinburgh și are intenția convocării unui al doilea referendum pentru independență, după cel pierdut în 2014, iar sondajele arată o divizare aproape perfectă a electoratului din Scoția.

În Irlanda de Nord Brexit a aruncat în haos viața politică, din cauza controalelor vamale impuse de UE la bunurile care vin din Marea Britanie, ducând la demisia șefei executivului provincial, Arlene Foster, o partizană a Brexit și a apartenenței Irlandei de Nord la UK.

Aceste controale au fost impus pentru păstrarea deschisă a frontierei dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda și riscă să declanșeze un război comercial între UK și UE.

În ceea ce privește poziția pe plan internațional a UK este prea devreme pentru a măsura impactul Brexit. Din nou, pandemia, turbulențele din sânul UE și recenta schimbare de președinte în Statele Unite au avut ca efect să trecerea Brexit pe plan secund.

Sursa: Radio France Internationale