Cum arată un stat eșuat: Cine exercită puterea în România lucrului prost făcut (I)

Ultimele numiri controversate în instituții cheie efectuate luni aduc din nou în discuție subiectul populării statului român la vârf cu personaje mediocre, cu impostori sau oameni nepotriviți, vulnerabili și manevrabili.

Trimiterea unui procuror cu atât de multe probleme în CV ca Bogdan Licu la Curtea Constituțională, dar agreat de sistem sau instalarea în funcția de ministru al digitalizării a unui politician cu zero realizări, ca Sebastian Burduja, dar cu un tată la fel de bine conectat la sistem, sunt cazuri simbolice.

Ei reprezintă opțiunea unui singur om, sub care contraselecția a atins apogeul. Niciodata statul român n-a arătat atât de șubred ca sub președintele Klaus Iohannis. Începând cu prima funcție în stat, mergând în jos pe verticala puterii, vom găsi personaje aproximative, personalități șterse, dar disciplinate și buni executanți.

Președintele însuși nu a bifat nici o mare realizare în cei șapte ani de mandat. A câștigat alegerile cu discursul pro-justiție, dar oamenii instalați de el la șefia marilor parchete în urmă cu doi ani nu au performat. A promis România Educată, dar a promovat constant mari plagiatori, în frunte cu premierul.

Gabriela Scutea sau Crin Bologa, șeful DNA, nu se pot lăuda cu nici un mare dosar început sub mandatele lor, în schimb corupția a devenit generalizată, fenomen semnalat în ultimul raport al Departamentului de Stat.

Corupția este în floare, dar marile dosare de corupție lipsesc. Reformele promise în justiție întârzie, spre exasperarea celor câteva asociații de magistrați încă active. Secția Specială a fost desființată doar pentru a fi reorganizată. Mecanismele de intimidare și control a magistraților s-au păstrat intacte.

Relevantă în acest sens este candidatura unică pentru șefia Inspecției Judiciare: Roxana Ioana Petcu, o inspectoare care a hărţuit magistraţii curajoşi, soţie de fost prefect PSD, acuzată de plagiat.

De plagiat este acuzată și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Alina Corbu, numită în funcție de președintele Klaus Iohannis în vara lui 2019 pentru mandat de trei ani. Analiza lucrării a fost mușamalizată de trei ori de Comisia de Etică a Universității București.

În perioada 2014-2018, Corbu a lucrat, în calitate de consilier, la societatea Mușat și Asociații Tax SRL. Aceasta face parte din societatea de avocaţi care l-a reprezentat pe președintele Klaus Iohannis în 2014-2015 în procesul de incompatibilitate al acestuia de la Înalta Curte.

Președintele Klaus Iohannis a mai câștigat alegerile cu un discurs virulent anti-PSD. După opt luni de la alegeri a scos USR de la guvernare și a adus PSD înapoi la putere.

Nu doar prima funcție în stat a eșuat, dar nici a doua, a treia sau a patra funcție în stat nu se ridică la înălțimea exigențelor: președintele Senatului este Florin Cîțu, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu, iar premier Nicolae Ciucă.

Președintele Iohannis l-a făcut pe Cîțu premier și lider PNL pentru a scăpa de Ludovic Orban, dar tot el s-a văzut nevoit să-l dea jos din cauza prestației sale lamentabile în ambele poziții.

Și din poziția de al doilea om în stat, Cîțu continuă să submineze coaliția de guvernare, continuând un comportament pe care colegii săi liberali îl descriu drept iresponsabil.

Marcel Ciolacu este cunoscut pentru bunele relații cu Cotroceniul și are deja reputația de lider PSD predictibil și disciplinat.

Cea mai recentă probă că este la rândul său în primul rând om de sistem și abia apoi politician este susținerea totală acordată procurorului Bogdan Licu pentru poziția de judecător la CCR spre stupoarea partidului, în detrimentul senatorului PSD, Robert Cazanciuc. 

Fost ministru al apărării și șef al Statului Major, Nicolae Ciucă a fost de la bun început opțiunea președintelui Klaus Iohannis pentru funcția de de premier.

Nici el nu este pregătit pentru funcția de șef al Executivului, fără pregătire economică și cu o capacitate slabă de gestionare a unei eventuale crize, Ciucă a fost impus pe 10 aprilie și președinte al PNL în cadrul unui Congres cu unic candidat.

Premierul se confruntă și el cu probleme în propriul CV: este acuzat și el de plagiat, la fel ca Licu și candidatul unic la șefia Inspecției Judiciare. Acest detaliu nu-l împiedică totuși să-și facă planuri pentru o eventuală candidatură la președinția României.

Coaliția PSD-PNL-UDMR a dat un guvern în care  o funcție de vicepremier i-a revenit lui Sorin Grindeanu. Fostul premier PSD este celebru pentru emiterea ordonanței 13 în ianuarie 2017, menite să-l scape pe Liviu Dragnea de închisoare, și care a scos sute de mii de oameni în stradă.

Grindeanu a fost dat jos de Dragnea de la Palatul Victoria și a fost recuperat în sistemul de putere din jurul președintelui Iohannis. Azi, este ministrul transporturilor.

Printre favoriții președintelui Iohannis se numără ministrul de interne Lucian Bode, avansat politic și pentru funcția de secretar general al PNL. Și el se bucură de susținerea sistemului, raportând în CV studii de “Securitate şi bună guvernare” la Colegiul Naţional de Apărare “Carol I”.

Acest tip de studii de securitate, Colegiul Național de Apărare sau conexiuni cu serviciile secrete le regăsim și al alți miniștri din cabinetul Ciucă: la ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, ministrul energiei, Virgil Popescu, ministrul educației, Sorin Câmpeanu, ministrul apărării, Vasile Dîncu, ministrul mediului, Tanczos Barna sau la ministrul familiei, Gabriela Firea. 

Și Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, raportează în CV un masterat în domeniul „Studii de Securitate și Aparare”. Ce nu menționează în CV este condamnarea penală pentru corupție.

Este firul roșu care-i leagă și pe mulți dintre noii numiți de puterea din jurul președintelui Klaus Iohannis. Și controversatul Bogdan Licu are în CV la capitolul studii: ”Serviciul Român de Informaţii prin Academia Naţională de Informaţii – Colegiul Superior de Siguranţă Naţională”.

Cu un premier – general și cu atâția specialiști în securitate și apărare, România pare un stat echipat să facă față războiului din Ucraina, dar în realitate este vorba de un criteriu de promovare devenit regulă cu mult înainte de invazia Rusiei.

Promovarea pe criterii netransparente fără legătură cu meritocrația, contraselecția, impostura flagrantă, se văd cel mai bine în eșaloanele doi și trei, în companiile de stat și alte instituții.

• ANRE, cuib pentru sinecuriști. Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE), una dintre cele mai importante instituții din statul român, a fost populată în ultimul an cu personaje care nu au nicio legătură cu domeniul.  Cel mai bun exemplu a fost Alexandru Stănescu, fratele secretarului general PSD, Paul Stănescu, numit în decembrie vicepreședinte al instituției, deși toată experiența lui era în agricultură. După o decizie a CCR și presiunea societății civile, Stănescu a demisionat. O altă poziție-cheie din ANRE e ocupată de Marina Claudia Răduinea. Ea a avut o ascensiune fulgerătoare în instituție: în doar doi ani, a trecut de la consilier, la șef Serviciu Achiziții Publice și, acum, la director general adjunct. Angajarea și avansarea lui Răduinea în ANRE este legată de numele lui Darius Vâlcov, ambii fiind slătineni.
• Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), arbitrul pieței de televiziune și care poartă o mare răspundere pentru derapajele mediatice, se pregătește să o aibă din nou ca șefă pe Monica Gubernat, cunoscută drept protectoare a mogulilor.  Coaliția PSD-PNL-UDMR a modificat deja o lege tocmai pentru a-i permite lui Gubernat să revină la șefia CNA. Gubernat fusese demisă anul trecut de majoritatea PNL-USR tocmai pentru că a tolerat atacuri mediatice fără să le sancționeze.
• Institutul Cultural Român, interfața României în străinătate, a devenit adăpostul unor personaje cu CV-uri jenante și prestații publice care au provocat stupoare. Printre numirile propuse de Ministerul Culturii se numără Andreea Dogariu, soția senatorului PSD Eugen Dogariu, care nu are nicio legătură cu cultura sau diplomația, fiind acum angajată la Direcția de Protecția Copilului Timiș. Ea a fost propusă ca adjunctă la ICR Budapesta.
• Catinca Maria Nistor, propusă ca adjunctă la ICR Londra, este fiica actorului Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian. Audierea Catincăi Nistor în comisia de specialitate din Parlament a dezvăluit o candidată incapabilă să își enunțe obiectivele manageriale. Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea. A fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite, potrivit Cultura la Dubă. Părinții Catincăi Nistor sunt nașii de cununie ai PSD-istului Valeriu Zgonea.
• Cezar Preda, inginer metalurgist trimis la ICR Paris. Contactat de G4Media, Cezar Preda a recunoscut că le-a spus celor din PNL care i-au făcut propunerea că ”va fi o problemă”, dar contraatacă tăios: ”Există în mediul nostru cultural o anumită bulă, un anumit cocon, care nu privește cu ochi buni nimic din afară.” În vârstă de 63 de ani, Preda are diplomă de inginer în profilul metalurgie – specializarea turnătorie de la Institutul Politehnic Bucureşti și de economist de la Academia de Studii Economice – Centrul Teritorial Buzău, localitatea de domiciliu.
• Autoritatea Aeronautică Civilă. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a numit pe Lucian Taropa în funcţia de membru provizoriu în Consiliul de administraţie al instituției. Lucian Taropa este prieten cu familia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu.  Ei apar în fotografii publicate în presă, în vacanţă, în Italia sau Elveţia, împreună cu soţiile. Taropa a fost director administrativ al aeroportului din Timişoara, schimbat în 2020 de generalul Doru Grădinaru, fostul director general al aeroportului din Timişoara, schimbat la rândul lui din funcţie la sfârşitul anului trecut, după ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu i-a cerut demisia.
• Tarom. Un inginer geodez și specialist în vânzări de țiglă metalică l-a înlocuit pe pilotul Cătălin Prunariu, fiul cosmonautului Dumitru Prunariu, la conducerea Tarom. Este vorba de Mihăiță Ursu, care a mai ocupat funcția de administrator și de director interimar în mandatului lui Nicolae Bode. El fusese demis în mandatul fostului ministru, Cătălin Drulă.
• CFR Infrastructură. La șefia instituției a fost numit Ion Simu, cunoscut pentru că a adus membri de partid la marele miting PSD organizat de Liviu Dragnea în 2018.
• Ministerul Economiei. Elena Petrașcu a fost numită secretar general la Ministerul Economiei, după ce a mai fost în nenumărate funcții publice, care i-au adus chiar și 600.000 de lei pe an. Elena Petraşcu e absolventă a Facultăţii de Drept (1995) şi a Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (2010), potrivit Adevărul. Ultimul său job a fost la Portul Constanța, unde a fost președinte al Consiliului de Administrație începând cu 2018. A fost dată afară în aprilie 2021 de ministrul Transporturilor de la acel moment, Cătălin Drulă, după ce două rapoarte ale Corpului de control, precum și o decizie în primă instanță arătau că numirea sa a fost făcută în urma unor vicii procedurale. În februarie 2021, ea fusese adată afară și de Stelian Ion din funcția de secretar general al Ministerului Justiției, funcție în care fusese numită de predecesorul acestuia, Cătălin Predoiu, în 2020.
• Ministerul Muncii. Dragoș Ionuț Bănescu a fost numit prin decizie a premierului Nicoale Ciucă în funcția de secretar general adjunct al Ministerului Muncii. Dragoș Bănescu este unul dintre cei mai mobili și transpartinici funcționari din aparatul de stat din România. Între 2008-2010, el a absolvit un program de master la Academia Națională de Informații. A trecut de-a lungul timpului prin numai puțin de 17 Consilii de Administrație ale unor companii strategice, în special din domeniul energiei.
• Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB). Georgeta Bumbac, fina baronului PSD Felix Stroe, a fost numită de liberali administrator neexecutiv. Pe vremea premierului Viorica Dăncilă, Georgeta Bumbac a fost director general la Ministerul Sănătății. Face parte și din CA la Administraţia Canalelor Navigabile și a fost în CA la CNAIR. Potrivit declarației de avere din octombrie 2021, ea a raportat un venit anual de peste 143.000 de lei de la Ministerul Sănătății, peste 26.000 de lei de la CNAB și peste 85.000 de lei de la Administraţia Canalelor Navigabile.
• Un alt colecționar de sinecuri este Bogdan Steriopol. În vara anului trecut, a fost numit de ministrul Energiei, Virgil Popescu, în CA al Rompetrol. Este și membru în CA al Incertrans. A raportat venituri de 97.000 de lei de la Rompetrol și peste 40.000 de lei de la Incertrans. Este prim vicepreședinte PNL Sector 2 și fin al familiei Reghecampf. A fost jurnalist sportiv, impresar de jucători și masterand la Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” a Serviciului Român de Informații. În 2019 a fost consilier al fostului ministru PNL al Educației, Monica Anisie.
• Apele Române. În perioada 2020-2021, la Administrația Națională Apele Române (ANAR) au fost angajați zeci de membri PNL sau protejați ai unor parlamentari ai acestei formațiuni politice, rezultă dintr-o anchetă realizată de G4Media.ro. Angajările au avut loc ”pe ușa din dos” și au presupus implicarea mai multor deputați, senatori, secretari de stat și primari, în special din mediul rural.
• PNL Sector 1 a impus o sinecuristă de profesie, apropiată de Dan Rușanu, la șefia unei companii asupra căreia există suspiciuni de cheltuire nejustificată a milioane de euro în mandatul fostului primar Daniel Tudorache. Consiliul de Administrație al Companiei de Investiții și Dezvoltare în Sănătate și Domenii de Interes Public-Privat Sector 1 SA, societate subordonată Consiliului Local Sector 1, a numit-o, recent, în funcția de director general, pe Carmen Radu.
• Loteria Română. Cristina Arghir, sora unei apropiate a liderului PSD, Marcel Ciolacu, a fost numită în Consiliul de Administrație al companiei. Ea fusese retrasă de pe lista nominalizărilor PSD pentru Romgaz. În aceeași ședință, au fost validați pentru Consiliul de Administrație (CA), pe filiera PSD și PNL, persoane despre care presa a relatat în mod repetat că sunt ”sinecuriști de profesie”, cum ar fi Daniela Nicolescu și Elena Petrașcu. Au mai intrat în CA Ioana Maria Țîra, angajată la Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti și Monica Laura Ion, directoarea de cabinet a ministrului Spătaru.

Notă: Exemplele de mai sus sunt doar o mică parte din nenumăratele exemple documentate și expuse de G4Media.ro în ultimele luni.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea