Cum au ajuns cartelurile traficanților de droguri mai puternice decât armata mexicană. Cazul Culiacán

În urmă cu câteva zile, o unitate a armatei mexicane a încercat să îl captureze, dintr-un imobil aflat în localitatea nord-vestică Culiacán, pe Ovidio Guzman López, fiul lui Joaquin „El Chapo” Guzman, faimosul lider al cartelului Sinaloa, care ispaseste în prezent o condamnare pe viata în închisoarea de maximă securitate ADX Florence din Colorado, în SUA.

Eforturile soldaților, care păreau inițial că vor fi încununate de succes, au fost însă zădărnicite de intervenția violentă a sute de membri înarmați ai cartelului drogurilor, care au terorizat orașul și au forțat militarii să îl elibereze pe fiul lui „El Chapo” după doar câteva ore. Brutalitatea cu care au acționat asasinii plătiți și modul rușinos în care s-au retras soldații au surprins opinia publică și comentatorii, mulți dintre aceștia din urmă declarându-se îngrijorați de temeritatea traficanților.

Ce s-a întâmplat în Culiacán „este diferit de celelalte demonstrații de forță pe care le-am văzut în ultimul deceniu,” a declarat pentru G4Media.ro ziaristul Malcolm Beith, autorul cărții „The Last Narco” despre vânătoarea lui „El Chapo” și războiul împotriva drogurilor din Mexic. Iar opinia lui este împărtășită de mulți analiști, care remarcă caracterul din ce în ce mai sofisticat în care acționează traficanții, în contextul în care strategia guvernului legată de cartelurile de droguri nu pare să aibă succes.

Dar ce s-a întâmplat în Culiacán? Soldați din Garda Națională și membri ai poliției mexicane au luat cu asalt o casă în care se afla Ovidio Guzman, în localitatea aflată în apropiere de Oceanul Pacific. Militarii au acționat la solicitarea expresă a unui judecător din Washington DC, care ceruse arestarea traficantului, după ce, în luna februarie a acestui an, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a anunțat că l-a inculpat pe Ovidio Guzman pentru trafic de cocaină, marijuana și metamfetamină. În același caz, a fost pus sub acuzare și unul dintre frații săi, Joaquín Guzmán López.

Operațiunea împotriva lui Ovidio, care are 28 de ani, a făcut parte din eforturile comune americane-mexicane de a-i reține pe cei doi frați traficanți și de a-i trimite în Statele Unite pentru a fi judecați. Imediat însă după ce soldații mexicani au reușit să îl aresteze pe fiul lui „El Chapo,” sute de membri ai cartelului Sinaloa, care domină regiunea, au ieșit pe străzile din Culiacán și au atacat soldații.

În imaginile filmate de rezidenții îngroziți – și care au devenit virale, șocând mexicanii -, traficanții înarmați pot fi văzuți conducând pe străzile orașului în mașini de teren pe care erau instalate mitraliere M2 Browning, instalând puncte de control pe arterele principale și incendiind vehicule pentru a îngreuna cât mai mult intervenția autorităților (aici).

Atacatorii, care erau înarmati cu puști Barrett M10, lansatoare de rachete M72 și lansatoare de grenade, au preluat controlul punctelor strategice din oraș, au închis aeroportul, bulevardele și clădirile guvernamentale și s-au angajat în schimburi de focuri cu forțele de securitate, care au durat mai multe ore și au făcut cel puțin opt morți și mai mulți răniți. Traficanții au apelat inclusiv la vehiculele blindate, așa-numitele „Narco Tanques” (tancuri narco), vehicule de teren sau camionete modificate și întărite cu armuri. Folosirea acestora este, cred analiștii, un simptom al unei curse a înarmărilor mai mare între carteluri și guvernul mexican, dar și între organizațiile criminale care domină diferite regiuni din țara nord-americană.

Înspăimântați, locuitorii din Culiacán s-au închis în case și n-au îndrăznit să se aventureze pe străzile orașului, care arătau, așa cum a afirmat revista TIME, similare cu cele din Siria.

După câteva ore de violențe urbane, guvernul federal din Mexic le-a ordonat soldaților să-l elibereze pe fiul lui „El Chapo.” Autoritățile au capitulat în fața traficanților și au pierdut o confruntare pe care au fost incapabile să o gestioneze cum trebuia.

„O insurecție în masă”

Cei care urmăresc cu atenție evenimentele din Mexic au fost surprinși de temeritatea intervenției traficanților. Un ziarist de la revista TIME, care se ocupă de 18 ani de războiul împotriva drogurilor și a scris două cărți despre traficanții mexicani, a afirmat:

„În marile orașe ale Mexicului, în mod normal, asasinii profesioniști ce sunt membri ai cartelurilor drogurilor acționează ca niște fantome. Se ascund în case sigure sau în mijlocul comunităților, apărând brusc pentru a asasina sau a provoca un schimb de focuri și apoi dispar din nou. Locuitorii știu că sunt acolo și sunt speriați, dar, de cele mai multe ori, nu îi pot vedea”.

În timpul evenimentelor violente din Culiacán însă, membrii înarmați ai cartelului Sinaloa „au fost peste tot,” iar ce s-a întâmplat pe străzi „a fost diferit. Nu a fost intervenția unor gangsteri. A fost o insurecție de masă”. O situație confirmată și de Vladimir Ramirez, un politolog din Culiacán care a afirmat: „A fost panică, teroare, orașul a fost sub asediu. Oamenii au dormit acolo unde i-au prins violențele. Firmele s-au închis, nimeni nu voia să mai iasă afară”. Teroarea locuitorilor a fost atât de mare încât, în ziua următoare incidentelor, aceștia au continuat să ramână închiși în casă, iar orașul să fie pustiu.

Comentând cele întâmplate în Culiacán, ziariștii au spus că demonstrația de forță a traficanților de droguri nu s-a produs peste noapte, ci este rezultatul „unui trend sângeros din partea traficanților care au dezvoltat tactici insurgente de-a lungul mai multor ani”. Sunt date ca exemple folosirea mașinilor incendiate pentru a bloca drumurile (tactică împrumutată de la protestatarii militanți și pe care cartelurile o folosesc pentru a opri desfășurarea soldaților și a pune presiune asupra guvernului), dotarea cu arme dintre cele mai scumpe și mai performante (s-a determinat că, între 2007 și 2018, peste 150.000 de arme de foc care au fost confiscate în Mexic proveneau din Statele Unite), precum și implementarea unor strategii de securitate prin care traficanții își protejează liderii cu mai multe linii succesive de asasini plătiți care sunt capabili să împiedice capturarea lor de către forțele de ordine.

Cu toate că aceste lucruri sunt cunoscute de ani de zile, experții au fost șocați de îndrăzneala dovedită de traficanți, de felul rapid în care s-au desfășurat pe străzile din Culiacán, pe care le-au controlat ore în șir. Teroarea a fost amplificată și de faptul că locuitorii au difuzat pe canalele de socializare sute de fotografii și înregistrări video realizate în timpul asediului, dar și de o evadare în masă dintr-o închisoare locală care s-a petrecut simultan cu violențele declanșate de traficanți.

„Cartelul Sinaloa a demonstrat o abilitate extraordinară de a se mobiliza rapid și de a prelua controlul efectiv asupra orașului”, a remarcat Raul Benitez, expert în conflictele armate din America Latină. „Au arătat că, în Sinaloa, ei sunt cei care conduc lucrurile”. Răspunsul cartelului Sinaloa la intervenția militarilor a subliniat de altfel cât de puternic înarmate sunt organizațiile criminale din Mexic și cât de capabile sunt acestea ca să se confrunte direct chiar cu forțele militare. Cu doar câteva zile înainte de operațiunea eșuată a autorităților din Culiacán, traficanții de droguri au masacrat 14 ofițeri de poliție într-o ambuscadă în statul vestic Michoacan, un alt incident care a șocat mexicanii prin brutalitatea dovedită de carteluri.

Armata mexicană, criticată

În contrast cu modul eficient în care au acționat traficanții, armata mexicană s-a comportat lamentabil. Acțiunea de capturare a fiului lui „El Chapo” nu pare să fi fost atent planificată, iar intervenția militarilor a fost criticată pentru neprofesionalismul ei și pentru faptul că a arătat ca o acțiune improvizată. Ceea ce trebuia să fie inițial o acțiune rapidă și discretă de capturare a traficantului s-a transformat în final într-un coșmar pentru forțele de ordine.

Potrivit Washington Post, militarii trimiși să îl aresteze pe Guzman au primit ordinul de a aștepta în complexul în care se afla Ovidio, după ce autoritățile nu reușiseră să obțină un mandat de arestare. Cei aflați înauntru au profitat de aceste momente de confuzie pentru a contacta membrii cartelului Sinaloa, care au ieșit în forță pe străzi.

În plus, autoritățile au făcut declarații contradictorii și confuze cu privire la motivul pentru care soldații au mers la casa lui Guzman fără să beneficieze de sprijin suficient.

În mod clar, puterea de foc afișată de traficanți în Culiacán a lăsat forțele de securitate mexicane depășite și a pus unitatea de elită care l-a reținut pe Ovidio într-o poziție stânjenitoare. „A fost luată decizia să ne retragem din casă fără (Ovidio) Guzmán, pentru a încerca să evităm mai multe violențe în zonă, să asigurăm securitatea personalului nostru și să readucem calmul în oraș”, a declarat ministrul securității. „Dacă acest lucru ar fi fost planificat diferit, poate că am fi acordat mai mult sprijin aerian”, a adăugat secretarul mexican al Apărării, Luís Cresencio Sandoval.

Ziariștii au afirmat că nu există niciun indiciu că forța care a ajuns la clădirea în care se afla Ovidio a beneficiat de forțe de sprijin imediate. În multe puncte din oraș, traficanii înarmați nu au întâmpinat niciun fel de rezistență din partea soldaților. Mai multe relatări au indicat faptul că cartelul Sinaloa a luat ostatici câțiva soldați și a amenințat că îi va omorî. „În aceste condiții, cel mai bun lucru a fost să-l eliberăm pe suspect,” a afirmat președintele Andres Manuel Lopez Obrador, referindu-se la motivul pentru care a dat ordinul ca Ovidio Guzman să fie eliberat. „Nu poți să stingi focul cu foc… Nu vrem morți. Nu vrem război. Cu dreptate, vom garanta pacea și liniștea în țară”.

Dacă unele voci l-au lăudat pe Obrador pentru că, prin „decizia sa responsabilă”, a evitat o baie de sânge și mai mare, alții l-au criticat vehement pentru faptul că „a cedat în fața criminalilor și pentru politica sa „abrazos, no balazos” (îmbratisari, nu gloanțe). „Ideea lui de pace și iubire nu funcționează. El întărește cartelul”, a afirmat Raul Benitez. „Nici nu știu care este strategia lui.”

Experții se tem că decizia guvernului mexican de a-l elibera pe Guzman a stabilit un precedent periculos. Atunci când alți traficanți vor fi arestați, camarazii lor ar putea răpi civili sau militari pentru a cere eliberarea lor. De asemenea, decizia de a ceda presiunilor cartelului face ca imaginea cartelului să iasă întărită în urma acestui incident, iar organizația criminală să apară mai puternică decât armata mexicană, lucru ce ar putea avea implicații negative pentru guvernarea țării. „De multă vreme există o imagine a traficanților care îi prezintă ca pe niște rebeli, iar unii din Sinaloa îi numesc ”valientes” sau ”cei curajoși”. În acest moment, acești rebeli pare că aproape conduc lucrurile,” a precizat TIME.

Opinia unui expert

G4Media.ro l-a rugat pe ziaristul Malcolm Beith, autorul cărții „The Last Narco” și unul dintre cei mai avizați experți internaționali în războiul împotriva drogurilor din Mexic, să comenteze cele întâmplate la Culiacán.

„Cu siguranță am fost surprins (de nivelul de sofisticare dovedit de traficanți). Ultima dată când îmi aduc aminte de acest gen de demonstrație de forță sfidătoare din partea cartelurilor a fost 2004 în Nuevo Laredo și Ciudad Juarez, când militarii au intervenit, iar cartelul din Sinaloa a intrat în zona în același timp cu acestia, beneficiind de succesele armatei împotriva rivalilor lor,” a declarat jurnalistul.

Beith, care a scris despre războiul împotriva drogurilor din Mexic pentru Newsweek, Slate.com, Foreign Policy, The Sunday Times sau Jane’s Intelligence Weekly, a afirmat că incidentul violent recent „a fost diferit de celelalte demonstrații de forță pe care le-am văzut în ultimul deceniu, care au implicat adesea decapitări, atacarea elicopterelor militare etc. Ovidio Gutman a fost capturat, iar cartelul a fost capabil să revină de pe o poziție defensivă și să câstige controlul orașului”.

Cât privește strategia președintelui Lopez Obrador față de carteluri, ziaristul a explicat: „Nu sunt sigur că are o strategie. Nu știu niciuna în afară de promisiunile de a aduce Garda Națională și de a retrage armata. Obrador a vorbit mult, dar a făcut puține lucruri noi. Armata este necesară într-un anumit fel, chiar dacă a provocat probleme și multe victime; și, în mod clar, ea realizează operațiuni împotriva traficanților, așa cum au arătat evenimentele din Culiacán”.

La întrebarea dacă există vreo soluție decentă și care să funcționeze împotriva traficanților de droguri, Beith a răspuns: „Nu există niciodată o soluție clară și ușoară și violența pare să crească din nou, sau cel puțin, cartelurile par să aibă încă o mare influență. Cred că singurul răspuns posibil este să se continue atacarea cartelurilor folosind armata. Există însă o problemă: daunele colaterale în victime umane sunt îngrozitoare. Drumul ales trebuie să fie cel al capturărilor planificate. nu al actiunilor care par să țintească la întâmplare liderii de top ai cartelurilor”.

Surse: TIME, The Drive, Reuters, The Washington Post

Foto: Malcolm Beith/ Sursa foto: Newsweek/ Damien Donck