Cum au ajuns Casa Albă, democrații și republicanii să se certe din cauza crizei Ucraina-Rusia

Criza actuală dintre Ucraina și Rusia, văzută de mulți ca posibil preambul al unui război total între cele două țări, a intensificat tensiunile de pe scena politică americană, unde democrații și republicanii se contrazic în ceea ce privește modul în care Statele Unite trebuie să se poziționeze față de un eventual conflict în estul Europei.

Printre altele, un senator republican a cerut șefului diplomației de la Washington să renunțe la susținerea posibilei candidaturi a Ucrainei la NATO, în timp ce democrații au blocat o inițiativă legislativă a conservatorilor care ar fi impus sancțiuni împotriva Nord Stream 2, proiectul de suflet al lui Vladimir Putin.

Senator republican: Fără sprijin pentru Ucraina

Senatorul Josh Hawley, republican din Missouri, a cerut Administrației Biden să renunțe la sprijinul de lungă durată al SUA pentru eventuala aderare a Ucrainei la NATO, argumentând că un angajament obligatoriu de a apăra țara est-europeană ar submina eforturile de a contracara China.

Într-o scrisoare obținută de Axios, Hawley a cerut secretarului de stat Blinken „claritate” cu privire la modul în care o posibilă aderare a Ucrainei la organizația nord-atlantică ar servi intereselor Statelor Unite.

Senatorul a afirmat că sprijină trimiterea de asistență de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra, dar susține că interesul SUA „nu este atât de puternic” încât să justifice un război cu Rusia. Axios a notat că Biden însuși a exclus trimiterea de trupe în Ucraina, dar va desfășura forțe în Europa de Est pentru a întări apărarea NATO – o poziție sprijinită de altfel în mod covârșitor de republicanii din Senat.

„O astfel de desfășurare (de trupe) nu poate decât să diminueze capacitatea armatei americane de a-și pregăti și moderniza forțele pentru a descuraja China în zona Indo-Pacific,” a scris Hawley, argumentând că „securitatea și prosperitatea americanilor se bazează pe capacitatea noastră” de a reduce dominația Beijingului.

„Dar aceste costuri de oportunitate pălesc în comparație cu ceea ce ar fi de așteptat – într-adevăr, cerut – de la Statele Unite, dacă NATO ar admite de fapt Ucraina ca membră a alianței.”

Răspunsul Casei Albe

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a criticat declarația lui Josh Hawley, care este considerat de mulți un posibil candidat la președinția Americii. Psaki a sugerat că a renunța la sprijinerea integrării Ucrainei în NATO echivalează cu o politică de conciliere față de Rusia, care a masat trupe la granița cu Ucraina, declanșând o criză internățională și alimentând temerile că un război este iminent.

„Dacă digerați dezinformarea rusă și repetați punctele de discuție rusești, nu sunteți aliniat cu valorile americane bipartizane de lungă durată,” a spus ea în timpul unui briefing la Casa Albă.

Psaki a adăugat că remarca ei i-a vizat, de asemenea, pe „alții care ar putea repeta punctele de discuție ale propagandiștilor ruși.”

Casă Albă nu a indicat niciun alt nume, dar comentatori de peste ocean s-au referit la influentul realizator Tucker Carlson, de la postul Fox News (apropiat de conservatori), care a criticat constant abordarea lui Biden față de criza din estul Europei și a chestionat susținerea Statelor Unite pentru Ucraina.

Poziția republicanilor

Episodul cu senatorul Josh Hawley a fost cel mai recent exemplu al crizei ucrainene care a expus diviziunile din interiorul Statelor Unite cu privire la poziția Americii în străinătate și în luarea deciziilor cu privire la amenințările războinice ale Rusiei la adresa vecinului său.

Până nu demult, republicanii au făcut, în general, front comun în fața agresiunii Moscovei, insistând pentru înarmarea ucrainienilor și impunerea de sancțiuni dure Rusiei, inclusiv împotriva proiectului NS 2. Recent, poziția lor unită a suferit însă unele fisuri, dezvăluind diviziunile din cadrul Partidului Republican (GOP) în ceea ce privește politica externă și apărarea.

De altfel, solicitarea lui Hawley evidențiază o poziție din ce în ce mai susținută de baza republicană – de a renunța la a sprijini Ucraina -, care din punct de vedere istoric este însă în dezacord cu poziția oficială a GOP, adică pro-Ucraina și împotriva agresiunii Rusiei.

De exemplu, decizia Administrației Biden de a desfășura 3.000 de militari pentru a-i apăra pe aliații NATO – Polonia, Germania și România – a divizat republicanii: câțiva congresmeni GOP, inclusiv Hawley, au criticat decizia, alții au sprijinit-o.

„Susțin complet decizia Administrației Biden de a trimite mai multe trupe americane pentru a-și sprijini aliații NATO în fața agresiunii ruse,” a scris pe Twitter senatorul republican Lindsey Graham (Carolina de Sud). „Este imperativ ca NATO să se ridice la importanșa momentului și să fim ferm împotriva eforturilor lui Putin de a diviza alianța.”

La rândul său, senatorul James Inhofe (Oklahoma), principalul republican din Comisia pentru Serviciile Armate din Senat, a descris decizia Casei Albe de a desfășura trupe ca fiind „potrivită,” dar întârziată, argumentând că Biden nu a reușit până acum să descurajeze Moscova.

Mai mult, poziția republicanilor a fost afectată și de declarațiile controversate făcute de Tucker Carlson și de alte personaje cu vizibilitate din dreapta eșichierului politic american. Carlson a apărat desfășurarea de trupe de către Moscova de-a lungul graniței cu Ucraina, deviind mult de la postura intransigența față de Rusia, care a definit în mod tradițional Partidul Republican. Realizatorul Fox News și alți conservatori au scuzat și chiar au raționalizat agresiunea Rusiei față de Ucraina, minimizand relevanța acesteia pentru securitatea națională a SUA.

Iar schimbarea de paradigmă vehiculată de realizatorul Fox News a avut succes. Republicanii care participă în alegeri primare importante nu se grăbesc să apere Ucraina împotriva unei posibile invazii ruse. Aceștia se stabilesc pe o altă linie de atac: de vină este Biden, nu Putin.

„Această țară are probleme reale cărora politicienii noștri ar trebui să le acorde prioritate: integritatea alegerilor, criza de la graniță, inflația în creștere, criminalitatea violentă, școlile eșuate și Big Tech, pentru a numi câteva,” a afirmat Blake Masters, unul dintre republicanii ce candidează pentru Senat în Arizona. „Granița cu Ucraina nici măcar nu este în top 20,” a afirmat Masters. „Ați crede că ne-am fi învățat lecția până acum când vine vorba de poliția lumii și de ‘construirea democrației’ la mii de mile distanță de noi.”

Sesizând derapajele pro-Rusia îngrijorătoare ale lui Tucker Carlson și ale altor conservatori, conducerea GOP s-a grăbit să se delimiteze de ele, insistând că liderii republicani sunt cei care decid poziția partidului în privința Ucrainei „și nu Carlson.”

Dilemele democraților

Situația nu este deloc clară nici în ceea ce privește stânga americană. Aparent, democrații au o poziție unitară, de susținere a politicilor Administrației Biden vizând tensiunile dintre Ucraina și Rusia.

De exemplu, democrații și-au declarat sprijinul pentru decizia Casei Albe de a trimite soldați americani în câteva țări aliate în NATO, o mișcare pe care o percep ca un efort de a apăra și de a descuraja agresiunea rusă și care demonstrează angajamentul SUA față de clauza de apărare colectivă a alianței nord-atlantice.

„Cred că este absolut mișcarea corectă,” a afirmat fostul secretar al Apărării, Leon Panetta, într-un interviu pentru The Hill. (https://thehill.com/homenews/administration/592572-russia-crisis-exacerbates-us-political-divisions) „Cred că ceea ce am văzut este că Statele Unite și NATO, dând clar de înțeles Rusiei că va plăti un preț, un preț mare, pentru o posibilă invazie, iar asta îl va face pe Putin să se gândească de două ori dacă să facă sau nu asta.”

„Cu cât punem în aplicare mai multă presiune, cu atât mai clar va fi semnalul către Putin că ar trebui să încerce să negocieze un fel de rezoluție,” a adăugat Panetta.

În același timp însă, analiștii au vorbit despre semne de nemulțumire și diferențe de opinii cu privire la criză ucraineană și printre democrați, în special cei progresiști, care nu vor ca Biden să împingă America într-un nou conflict, dar în același timp nu vor să-i submineze eforturile de a prezenta un mesaj coerent și unit.

De exemplu, democratele Pramila Jayapal (Washington), președinta Congressional Progressive Caucus, și Barbara Lee (California), ambele membre în Camera Reprezentanților, au afirmat într-o declarație săptămâna trecută că „nu există nicio soluție militară pentru criză.”

„Avem îngrijorări semnificative că noi desfășurări de trupe, sancțiuni cuprinzătoare și indiscriminatorii și un nou val de sute de milioane de dolari în arme letale nu vor face decât să crească tensiunile și să crească șansa de calcul greșit,” au scris ele. „Strategia Rusiei este să aprindă tensiunile; Statele Unite și NATO nu trebuie să cadă în plasa acestei strategii.”

Un strateg progresist a declarat pentru The Hill că întreaga problemă complică poziția politică a lui Biden, atât pe scena internațională, cât și pe cea internă. Liderul democrat se confruntă cu un public american obosit de război și nu vrea să implice America într-un alt conflict în străinătate, la doar câteva luni după dezastrul retragerii haotice din Afganistan.

Sancțiuni respinse

Delicată este și chestiunea sancțiuniilor pe care americanii vor să le impună Moscovei în cazul în care trupele Federației Ruse atacă și invadează Ucraina. Diferențele de opinie dintre democrați și republicani joacă și ele un rol cheie în această problema. Fapt dovedit în ianuarie, când democrații și republicanii s-au contrazis pe tema măsurilor punitive care ar fi trebuit aplicate conductei Nord Stream 2.

Republicanii conduși de senatorul Ted Cruz au încercat să impună sancțiuni împotriva NS 2 și a celor implicați în acest proiect, conștienți că Putin se folosește de conductă pentru a obține fidelitate politică (în acest caz a Germaniei) în schimbul furnizării de încălzire în timpul iernii. Republicanii – și până recent, o bună parte din democrați – se tem că țarul de la Kremlin va folosi NS 2 pentru a compensa livrările de gaze – și taxele de tranzit de miliarde de dolari – care circulă în prezent prin Ucraina.

Dar din cauza presiunii germane asupra Administrației Biden și a democraților din Senat, Putin și proiectul său au obținut o victorie la Washington. Majoritatea democraților a respins proiectul de lege al senatorului Cruz de reimpunere a sancțiunilor asupra conductei, refuzându-i cele 60 de voturi de care avea nevoie pentru a le trece. Votul final a fost de 55 în favoarea sancțiunilor și 44 împotrivă. (Democrații susțin că au pregătit la rândul lor un pachet de sancțiuni care, spre deosebire de proiectul republican, nu va produce o falie între Statele Unite și aliații lor, în special Germania).

„Germania a obținut o victorie majoră pe cheltuiala Statelor Unite. Având în vedere principiul de alianță al reciprocității, nu este clar ce a primit președintele Biden în schimb,” a scris Wall Street Journal pe marginea acestui vot.

Democrații – a căror inițiativă legislativă impune sancțiuni doar împotriva guvernului rus și a oficialilor militari, precum și a instituțiilor bancare dacă Moscova se angajează în ostilități împotriva Ucrainei – spun că sancțiunile împotriva NS 2 nu sunt necesare, deoarece Germania nu va opera conducta dacă Rusia invadează Ucraina. Dar Germania nu are aceeași opinie, iar guvernul condus de Olaf Scholz pare să nu se grăbească să-și strice relațiile economice și comerciale cu Kremlinul. De altfel, poziția actualei administrații de la Berlin vis-a-vis de NS 2 și Rusia este mult mai blândă decât cea adoptată de fostul cancelar, Angela Merkel.

O situație delicată

O mare parte din atenția Administrației Biden s-a concentrat pe unirea aliaților internaționali în spatele unui pachet de sancțiuni agresive despre care oficialii spun că vor fi impuse Rusiei dacă această invadează Ucraina. Disensiunile dintre democrați și republicani pe această temă și opiniile diferite pe care le au legate de Ucraina nu fac însă deloc ușoară sarcina Casei Albe.

În acest noian de decizii și acțiuni controversate, un semn pozitiv: un grup bipartizan de senatori americani este pe cale să finalizeze un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Adoptarea acestei inițiative legislative este extrem de importantă. Într-un moment în care criza dintre Rusia și Ucraina nu dă semne de rezolvare pașnică, o înțelegere bipartizana în Capitol Hill este, fără îndoială, un semn al unei cooperări democrat-republicane semnificative și un efort care pune în umbră certurile dintre cele două partide americane mari. Cel puțin, deocamdată.

Surse: The Hill, Fox News, Axios, Politico