Cum au ajuns constelaţiile de sateliţi de pe orbita terestră să perturbe puterninc observaţiile astronomice

Megaconstelaţiile de sateliţi aflate pe orbita terestră reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă pentru astronomia secolului XXI din cauza poluării luminoase pe care o produc, impiedicând derularea de observaţii astronomice de mare precizie, condiţii în care sunt necesare noi norme care să-i protejeze pe astronomi pentru că reglementările existente au fost rapid depăşite de dezvoltările tehnologice din domeniul sateliţilor, conform unui nou raport, transmite vineri Space.com, citată de Agerpres.

Raportul, dat publicităţii săptămâna trecută de Societatea Astronomică Americană (American Astronomical Society – AAS), însumează concluziile unui workshop dedicat denumit SATCON 2, ce s-a desfăşurat în luna iulie a acestui an.

Conform concluziilor, industrializarea spaţiului, adusă de constelaţii formate din numeroşi sateliţi, mici şi ieftini, pentru transmiterea internetului, aşa cum este proiectul Starlink al companiei lui Elon Musk, SpaceX, se află în punctul dincolo de care va transforma complet cerul nopţii.

Chiar dacă majoritatea sateliţilor individuali sunt invizibili pentru ochiul liber, chiar şi cele mai simple telescoape îi identifică pe cer. În plus, strălucirea cerului nopţii a crescut cu un factor de doi sau chiar trei din cauza luminii solare reflectate de corpul acestor sateliţi, îngreunând foarte mult observaţiile astronomice, conform raportului.

Comunitatea astronomilor, care oricum era împinsă spre locaţii nelocuite de explozia de lumină a oraşelor moderne pe timpul nopţii, se confruntă acum cu o problemă nouă, care nu mai este limitată geografic la zonele locuite ale planetei.

„În urmă cu aproximativ 20 de ani, dezvoltarea rapidă a tehnologiei a dus la folosirea predilectă a diodelor care emit lumină (LED-uri) în sistemele de iluminare exterioară. Din raţiuni operaţionale şi economice, comunităţi din diverse părţi ale lumii au trecut de la sistemele de iluminare cu descărcare de gaz la LED-uri cu lumină albă. În timp, efectele secundare ale strălucirii mult mai intense a cerului şi ale distribuţiei spectrale a LED-urilor albe au devenit aparente”, se arată în raport.

Promovarea sistemelor LED pentru iluminarea la exterior s-a derulat atât de rapid, încât comunitatea astronomică nepregătită încearcă încă să se adapteze. Odată cu megaconstelaţiile, această comunitate are şansa de a influenţa viitorul curs al lucrurilor. Această „fereastră de oportunitate” se închide însă rapid, conform raportului.

„Ne aflăm în punctul dincolo de care vom modifica în mod fundamental o resursă naturală care, încă din cele mai vechi timpuri ale omenirii, a reprezentat o sursă de uimire, de admiraţie, care a influenţat mituri şi legende şi care se află la baza descoperirilor astronomice dar şi a înţelegerii originilor umanităţii. Această transformare se produce pe riscul nostru”, conform raportului.

De asemenea, documentul precizează că aproape toţi participanţii la SATCON 2 au precizat că au remarcat „o creştere dramatică a observaţiilor constelaţiilor de sateliţi” în ultimii doi ani, iar unii dintre participanţi au criticat „acţiunile neverificate ale unor actori (economici n.r.) din domeniul spaţial pe măsură ce colonizarea se extinde la o scară cosmică într-o perioadă de criză globală”.

În raport se mai precizează că „trebuie să considerăm cerul ca parte a mediului înconjurător, iar excepţia oferită în cadrul [U.S.] National Environmental Policy Act (NEPA) pentru industria constructoare de sateliţi trebuie să înceteze”.

Documentul face o serie de recomandări de bază pentru îmbunătăţirea cooperării dintre comunitatea astronomilor şi industrie şi abordează, de asemenea, importanţa de a dezvolta tehnologii care să poată proteja astronomia de interferenţele nedorite.

Pentru aceasta, vor fi necesare sisteme mai bune de monitorizare a sateliţilor, accesibilitatea informaţiilor cu privire la sateliţi în timp real şi dezvoltarea de sisteme software care să mascheze sau să elimine dârele luminoase lăsate de sateliţi din observaţiile astronomice.

Această problemă, conform raportului, nu este limitată la astronomia în spectrul optic, ci afectează toate lungimile de undă ale luminii în care sunt desfăşurate observaţii.

Iniţial, astronomii au fost luaţi prin surprindere de nivelul poluării luminoase produse de sateliţii Starlink, poluare ce a devenit evidentă la scurt timp după lansarea primului grup de sateliţi din cadrul acestei constelaţii, în 2019.

Diferite obiecte artificiale din spaţiul cosmic afectează deja observaţiile astronomice. Anul trecut, o echipă de cercetători din China a crezut că a descoperit o emisie de radiaţii gamma care ar fi avut legătură cu explozia unei stele în stadiul de supernovă, ce ar fi provenit de la cea mai veche galaxie cunoscută din Univers. Studii ulterioare au arătat că strălucirea intensă detectată de echipa de astronomi provenea de la o treaptă a unei rachete folosite la o lansare, şi rămasă pe orbită.

Uniunea Astronomică Internaţională a solicitat Organizaţiei Naţiunilor Unite în acest an să protejeze cerul nopţii ca pe o moştenire de neînlocuit a întregii umanităţi. Uniunea a anunţat în luna iunie a acestui an că intenţionează să înfiinţeze un Centru pentru Protecţia Cerului Întunecat de Interferenţa Constelaţiilor de Sateliţi, organizaţie ce se va concentra asupra limitării interferenţelor optice produse de constelaţiile de sateliţi de pe orbită. AGERPRES/(AS – autor: Codruţ Bălu, editor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)