Cum au ajuns doctorii de la ”eroi” la ”criminali” – efectul Groșan și impactul protestelor. Doctorul Sorin Rugină: ”Unii pacienți devin agresivi, le adresează injurii, iar medicii trebuie să îi salveze cu forța”

Situația pacienților infectați cu COVID-19 este critică în județul Constanța. Secțiile de Terapie Intensivă funcționează la capacitate maximă de cel puțin două săptămâni, iar în unele zile reanimările rămân fără niciun loc liber.

Sorin Rugină, medic primar în boli infecțioase și epidemiologie și fost manager al Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța, a explicat pentru G4Media că situația din spitale este acutizată de ”palma” dată medicilor din prima linie de ieșirile publice ale doctoriței Flaviei Groșan din Oradea, de ezitările autorităților, dar și de faptul că ”statul nu funcționează ca un tot unitar”.

Rugină susține că în contextul neîncrederii în autorități și medici, aceștia nu pot stăpâni pandemia:

• ”Noi nu stăpânim pandemia în acest context de neîncredere în autorități, dar mai ales în medici. A fost distrusă total încrederea în medici. În primul rând a fost acea nefericită afirmație a colegei noastre de la Oradea care a devenit erou național. A făcut un mare deserviciu gestionării pandemiei. Dumneaei, din mediul privat, își exprimă părerea despre sistemul de oxigenare din spitalele din prima linia în care a lovit din plin. Nu cred că doamna doctor a tratat cazuri de COVID-19 cu nevoie de oxigenare”.

Medicul explică modul în care, după transformarea doctoriței din Oradea în ”eroul național”, tot mai mulți pacienți aflați în stare gravă au început să refuze oxigenarea dând-o exemplu pe Groșan și spunându-le medicilor că ”oxigenul e toxic”. Mulți dintre pacienți devin agresivi, își scot măștile de oxigen și perfuziile și le adresează injurii cadrelor medicale. Medicii ajung în postura în care trebuie să-și salveze pacienții cu forța:

• ”Eu n-am crezut să ajungem în situația în care oamenii să refuze oxigenul, deși se află în stare gravă, pentru că s-a indus ideea că oxigenul este toxic. Și acest lucru îi pune pe medici într-o altă postură, în care unii pacienți devin agresivi, își scot măștile de oxigen, refuză, le adresează injurii, iar medicii trebuie să îi salveze cu forța. Pe de altă parte, oamenii fug de spitale, stau acasă și se ascund și vin cu forme grave, când se mai pot face puține lucruri”.

Rugină este revoltat de faptul că medicii sunt numiți ”criminali” și susține că s-a ajuns într-un punct ”periculos” pentru că, indiferent de ce decizie ar lua un medic, acesta va fi considerat vinovat în cele din urmă. Spre exemplu, susține medicul, dacă un pacient refuză oxigenarea și cadrele medicale respectă decizia acestuia, pacientul moare, iar medicii sunt acuzați de familie că acesta nu a fost oxigenat corespunzător.

Invers, dacă medicii oxigenează pacientul încălcând decizia acestuia, atunci ei sunt făcuți ”criminali”. Astfel, la SBIC au existat cazuri de pacienți care au fost la un pas de moarte, iar după ce au fost salvați de medici aceștia s-au întors împotriva lor acuzându-i că erau să moară din cauza lor, susține Rugină:

• „Medicii au ajuns să fie făcuți criminali, acest lucru nu este posibil și este absolut inexplicabil, este rezultatul unei manipulări și a celor care au denigrat spitalele din prima linie COVID-19. Colega de la Oradea s-a substituit practic medicului de familie, a făcut o chestie privată în pandemie, efectul a fost devastator, oamenii au ajuns să refuze oxigenul. Iar dacă nu le dai oxigen și mor, vine familia și spune că a murit pentru că nu i-ai dat oxigen. Deci orice ar face medicul, s-a ajuns în situația în care să fie considerat că nu e bine. Spitalele sunt vinovate indiferent de ce se întâmplă. S-a dat o nuanță extrem de periculoasă. Medicii nu se pot uita la pacienți să vadă cum mor. În momentul în care pacienții refuză, medicul este obligat să îi pună oxigen, ca să îl salveze. Unii sunt foarte agresivi, de aceea e necesară contenționarea, își smulg perfuziile, jignesc personalul. Unii care au fost cu un pas Dincolo, după ce și-au revenit și au fost salvați au început să acuze medicii. Fără încredere în doctori nu se poate face nimic. Majoritatea au murit pentru că au venit târziu”.

Sorin Rugină susține că medicii din prima linie, cei mai blamați de protestatari, sunt feriți de impactul mediatic tocmai datorită volumului mare de muncă pentru tratarea pacienților care uneori se întorc împotriva lor după vindecare. Cu toate astea, medicii suferă de burnout (epuizare), iar cei din Terapie Intensivă se consumă emoțional de fiecare dată când își dau seama că vor pierde pacienți:

• ”Din fericire, colegii mei sunt chiar în linia întâi și nu au timp efectiv să urmărească televiziunile și știrile și nici nu au timp să vadă ce se întâmplă în societate, cum sunt văzuți sau să vorbească despre asta. Sunt efectiv conectați la situația pacienților zi lumină, plâng în Terapia Intensivă când își dau seama că va muri câte un pacient, empatizează cu ei, suferă de burnout”.

Rugină compară România cu Liberia la capitolul încredere în autorități și susține că s-a format o ruptură între autoritățile de la centru și medicii din prima linie, aceeași ruptură dintre ”epidemiologii de birou” și cei din teren.

Medicul susține că ruptura este adâncită de faptul că deciziile sunt împărțite între mai mulți actori și că există mai multe instituții care dețin ”comanda” în gestionarea pandemiei.

Totodată, medicul arată că la Ministerul Sănătății calitatea comunicării a scăzut mult, iar măsurile luate de autorități nu au efect pentru că ”nu au finalitate medicală”:

• ”Suntem înaintea Liberiei, o țară africană, la capitolul încredere în autorități. Deci noi nu avem încredere în autorități, nu respectăm nimic din ce s-a decis în consilii, s-a creat o ruptură, iar măsurile luate de autorități nu se finalizează în zona medicală (…) La Ministerul Sănătății comunicarea a scăzut foarte mult. Pe de altă parte, există și DSU, unde mai există un medic care ia decizii (Raed Arafat, n.red.). În pandemie trebuie comandă unică, la fel ca la vaccinare, și trebuie să stea la cine e mai competent. Dar acum, cu schimbarea orei de circulație, spunem că ne-am consultat cu nu știu care consilieri, dar nu știm care sunt, unii au devenit parlamentari și critică măsurile. Hotărâți-vă cine ia deciziile și să vedem o stenogramă a discuțiilor, cine ce măsuri decide care, iată, în teren devin aberante. Consilierii își dau demisia pe bandă. Pe de altă parte, nici ministrul Sănătății nu a fost foarte vizibil. Dumnealui vine după un mandat falimentar, nu are competența necesară, a simțit acest lucru și a delegat atribuțiile colegei noastre (Andreea Moldovan, n.red.), care este foarte competentă, dar nu poate să facă față unor atacuri sau unor întrebări capcană. Spre exemplu, era cu domnul Arafat în fața unor jurnaliști care au întrebat de ce nu au fost pregătiți cu paturile ATI? Eu cred că domnul Arafat trebuia să răspundă la asta, nu doamna Moldovan. De un an de zile trebuiau să se gândească la faptul că se poate ajunge și la această situație. Este o chestiune de viziune, experiență și autoritate epidemiologică”.

Sorin Rugină explică faptul că o soluție pentru eficientizarea măsurilor restrictive ar fi ca Poliția să transmită către Direcțiile de Sănătate Publică numele și contactele persoanelor care sunt identificate și amendate la evenimente pentru ca aceștia să fie introduși în baza de date și ținuți sub supraveghere timp de 14 zile în momentul în care o persoană dintr-un grup este confirmată cu COVID-19:

• ”Spre exemplu, se dau petreceri cu câte 100 de persoane, se dau amenzi, participanții la petrecere le plătesc sau nu, pentru că am înțeles că există un site unde le pot contesta, dar care e finalitatea medicală? Poliția își face datoria, dă amenzi, dar nu a dus la măsura medicală de a transmite numele participanților la petrecere către Direcțiile de Sănătate Publică pentru ca aceștia să îi aibă sub supraveghere și să urmărească în următoarele două săptămâni ce pacienți se infectează cu COVID-19, ajung la reanimare și așa mai departe. Și atunci toți ceilalți participanți sunt informați să se carantineze sau să se testeze (…) Sunt discutabile o serie de măsuri, nici noi nu mai înțelegem de ce ora respectivă sau alta, din moment ce nu au finalitate medicală. Dacă Poliția ar transmite DSP-urilor numele și contactele celor care sunt amendați la petreceri sau evenimente ar exista o finalitate medicală, ar crește numărul de testări, ar putea fi impuse izolări la domiciliu etc. Dar dacă nu le-a dat nimeni ordin?”.

Sorin Rugină spune că măsurile luate de autorități nu sunt suficiente ”pentru că nu se leagă” între ele și susține că societatea trebuie să reintre în normalitate, într-un fel sau altul. Iar pentru acest lucru este nevoie, susține medicul, de o coerență la nivelul deciziilor interinstituționale, dar și de o colaborare mai mare și un sprijin sporit al autorităților centrale pentru medicii din prima linie din plan local. În momentul de față, sistemul nu funcționează ca un tot unitar, este concluzia medicului:

• ”Măsurile nu sunt suficiente pentru că nu se leagă. Măsurile luate cu orele mutate de la 20:00 la 18:00, închiderea restaurantelor, nici nu știm când intrăm în zonă roșie, dacă intrăm. Trebuie să reintrăm cumva în normalitate. Am rămas speriați de pandemie, dar nici nu facem nimic să impunem niște măsuri coerente. Spre exemplu, comuna din Alba cu câteva sute de locuitori, cu un viceprimar declarat cu COVID-19. Primarul și-a făcut datoria și la 3 la mie a băgat comuna în scenariu roșu. Bun, oamenii tot în case au rămas, nu știm dacă s-a închis crâșma, în fine, dar care e finalitatea medicală? Pe de altă parte, Bucureștiul a ajuns la 6 la mie și nu îl închidem pentru că ne-am dat seama că e imposibil. Hai să nu dispunem niște măsuri teoretice și să vedem cum funcționează societatea în condiții normale (…) Spre exemplu, colegii mei au încercat un transfer pentru camera hiperbară din Târgu Mureș, s-a vorbit inclusiv cu SMURD, cu domnul Arafat, nu se poate aia, nu se poate aia, deci sistemul nu funcționează ca un tot unitar. Au sunat la departamentul central ca să găsească un loc de reanimare la Piatra Neamț. Ce credeți că le-a spus la departament? Descurcați-vă, vorbiți singuri, vorbiți cu ceilalți. Nu se poate așa ceva. Sistemul nu e omogen pentru că nu se prioritizează problemele”.

Sorin Rugină susține că pandemia nu se va opri la valul trei ci, cel mai probabil vor mai exista alte două care se vor întinde pe câțiva ani, dar urmările pandemiei pe termen lung vor depinde foarte mult de rapiditatea și eficiența campaniei de vaccinare anti-COVID.

• ”Suntem în plină evoluție a celui de-al treilea val, după identificarea tulpinilor noi, luptăm acum cu un grup de virusurui, plecând de la coronavirusului inițial. Apar estimări din partea unor specialiști credibili pentru valul 4 și chiar 5 și este posibil dacă nu deținem ritmul la vaccinare, ca virusul să nu-i mai recunoască nici pe cei vaccinați. Era un val așteptat, nu ne sperie decât din perspectiva că de la al doilea val și până acum nu ne-am dezvoltat infrastructura pentru a ne întâlni cu acest al treilea val. Pentru că virusul va exista mai mulți ani, acest lucru este o chestiune certă. Vaccinarea nu face decât să reducă aria celor care s-ar putea îmbolnăvi și să reducă formele grave de îmbolnăvire. Este o dinamică extrem de îngrijorătoare, numărul de cazuri de la ATI și numărul deceselor ne arată gravitatea situației și agresivitatea tulpinei noi, britanice”.

Rugină mai susține că autoritățile au fost luate din nou prin surprindere, iar infrastructura necesară valului trei, despre care se știa că va urma, ar fi trebuit pregătită în perioada de liniște, imediat după ce numărul de infectări din valul doi a început să stagneze. Rugină susține că autoritățile ar trebui să învețe din valul trei și să se pregătească corespunzător, din timp, de valurile următoare:

• ”Au fost probleme cu gestionarea paturilor, ca să poată ajunge pacienții la oxigen. A fost o perioadă de liniște. Este o dezvoltare cam tardivă. Trebuia să ne pregătim chiar dacă a fost o perioadă de liniște. Nu este o critică, este doar o părere personală. Valul 4 sau 5, toată lumea trebuie să fie receptivă pentru ce va urma, e clar că circulă alte tulpini și există posibilitatea să ajungem la o tulpină pe care vaccinul nu o va acoperi. În perioada de liniște trebuiau alocate paturi pentru situația în care crește numărul de infectări, iar paturile respective erau necesare. Nu e normal să creem o sciziune între spitalele COVID-19 și celelalte spitale, despre care nu știm ce-au făcut în perioada asta. Sunt probleme care trebuiau rezolvate din timp”.

Sorin Rugină este medic primar în boli infecțioase și epidemiologie. A condus Spitalul Municipal Constanța, a înființat Clinica de Boli Infecțioase (unde a conceput infrastructura instituției pe care a și condus-o), a fost rector al Universității ”Ovidius” din Constanța, unde predă și în prezent în calitate de profesor universitar.

Context

Situația pacienților infectați cu COVID-19 este critică în județul Constanța în contextul în care secțiile de Terapie Intensivă funcționează la capacitate maximă de două săptămâni. În unele dintre aceste zile la ATI nu a existat niciun loc liber din cele 46 disponibile la nivelul județului.

În Spitalul de Boli Infecțioase din municipiul Constanța (SBIC), acolo unde sunt tratate cele mai grave cazuri, secția de Terapie Intensivă este ocupată 100% în mod constant în ultima lună.

Situația este critică și în Spitalul Județean Constanța, acolo unde, miercuri, conducerea a decis suplimentarea paturilor de Terapie Intensivă pentru pacienții aflați în stare gravă din cauza noului coronavirus, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare din ultima perioadă.

Doar în ultimele 3 zile au fost raportate 703 cazuri noi de COVID-19 și 30 decese, dintre care unul al unei femei de 45 de ani, fără comorbidități.

Rata incidenței a ajuns la 4,34 de infectări la 1000 de locuitori, la nivelul județului, și la 6,48 la mia de locuitori la nivelul municipiului, una dintre cele mai mari rate din țară.