Cum au apărut şi dispărut de pe scena politică partidele antisistem de tip AUR / PRM-ul lui Vadim Tudor și PP DD-ul lui Dan Diaconescu au prosperat tot în perioade de criză 

AUR a cescut în sondaje, dublându-și aproape scorul electoral în mai puțin de un an, însă nu este prima dată când partidele anti-sistem, populiste și cu discurs extremist profită de momente de criză economică și socială.

Nu este, însă, prima dată când o situaţie de criză, care stârneşte apariţia unei situaţii de nemulţumire generalizată la nivelul mai multor categorii de electorat determină apariţia unui partid anti-sistem care să preia toate frustrările din societate.

Alegerile parlamentare din anul 2000 au marcat ascensiunea naţionaliştilor de la PRM, care au reuşit să devină al doilea partid ca pondere din Parlament obţinând 2.112.027 (19,48%) voturi pentru Camera Deputaţilor şi 2.288.483 (21,01%) voturi pentru Senat.

PRM-ul aflat sub comanda lui Corneliu Vadim Tudor, un personaj extrem de controversat, a reuşit să speculeze şi să manipuleze fricile populaţiei şi profunda dezamăgire care s-a instalat la nivelul societăţii în urma dezastruoasei guvernări a CDR (Convenţia Democrată Română).

Uzura electorală profundă a guvernării CDR s-a produs pe fondul numeroaselor crize apărute la nivelul coaliţiei, crize care au amplificat senzaţia de instabilitate politică şi au stârnit nemulţumirea populaţiei care investise o încredere foarte mare în noua guvernare. În perioada 1996 – 2000 la conducerea Guvernului au fost numiţi nu mai puţin de trei premieri – Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu.

CDR câştigase alegerile din 1996 nu numai datorită ideologiei, ci şi graţie unui ambiţios program economic ce urma să fie implementat de cei „15.000 de specialişti” pe care susţinea că-i are. La finalul celor patru ani de guvernare, CDR n-a reuşit decât doborârea recordului de privatizări eşuate, a bifat cele mai multe falimente bancare (Bacncorex, Bankcoop, Banca Internaţională a Religiilor, Dacia Felix) şi a ratat restructurarea societăţilor de stat falimentare.

De asemenea, tentativa CDR de a restructura mineritul, unul din domeniile care înghiţea cele mai mari subvenţii de la stat, a avut drept rezultat declanşarea unei crize sociale majore care s-a încheiat cu încercarea minerilor de a veni la București, la începutul anului 1999, pentru a răsturna Guvernul.

Nu este de mirare că electoratul care în anul 1996 şi-a pus speranţele în marile reforme promise de Emil Constantinescu și CDR a ajuns în preajma alegerilor parlamentare din anul 2000 să se simtă trădat, minţit, dar mai ales furat, iar drept consecinţă să propulseze PRM drept a două forţă parlamentară, iar pe Corneliu Vadim Turdor direct în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Mesajul naționalist al PRM combinat cu discurs radical, justițiar și violent xenofob s-a stins însă imediat dupã alegerile din anul 2000. De asemenea, cu 6 luni înainte de alegerile din anul 2004, Corneliu Vadim Tudor s-a hotărât sã nu mai folosească limbajul violent care-l consacrase. Rezultatul a fost o scădere masivă a suportului electoral, PRM reuşind să mai obţină doar 1.302.724 (12,93%) voturi la Camera Deputaţilor şi 1.379.789 (13,63%) voturi la Senat.

La alegerile parlamentare din anul 2008, Partidul România Mare nu a mai reuşit să atingă pragul electoral.

Partidul Poporului –Dan Diaconescu (PP-DD) – partidul anti-ciocoi

În iunie 2010, patronul OTV, Dan Diaconescu, anunţa apariţia unui nou partid pe scena politică romînească: „Au mai trecut şi alţii prin prizonierat politic. Credeam că le ştiu eu pe toate însă abia acum m-am convins cum este ţara asta, cum este condusă şi de către cine. Am hotărât formarea unui partid politic, care, probabil se va numi Partidul Poporului Român”.

Un an mai târziu, la data de 19 septembrie 2011, Curtea de Apel București a dispus înregistrarea Partidului Poporului – Dan Diaconescu în Registrul Partidelor Politice al Tribunalului București.

Un partid mai degrabă populist decât naţionalist, noul partid anti-sistem PP-DD a apărut ca o reacţie la dezamăgirea electoratului faţă de toată clasa politică, 2012 fiind anul mariilor confruntări care i-au avut drept protagonişti pe preşedintele Traian Băsescu şi pe nou apărutul USL (Uniunea Social Liberală).

De asemenea, PP-DD a speculat marile nemulţumiri apărute în rândul anumitor categorii electorale care au fost grav afectate de criza economică din anul 2010 care a dus la tăierea salariilor din mediul bugetar cu 25%.

„Partidul nostru, la nivel general, în 99% din cazuri este chiar un partid de îngeri, oameni care nu su făcut politică până acum, oameni care nu au mințit și nu au furat. Noi avem 100 de oferte clare, nu sunt promisiuni. 100 de lucruri concrete care ar trebui să se întâmple în țara asta. De la eliminarea taxei de înmatriculare, până la eliminarea taxei radio-TV” – spunea Dan Diaconescu.

La primul test electoral, care a fost reprezentat de alegerile locale din 2012, pe listele PP-DD au fost aleși 31 de primari, peste 3.000 de consilieri locali și 134 de consilieri judeţeni.

La alegerile parlamentare din 2012, PP-DD a reprezentat surpriza alegerilor şi a devenit cel de-al treilea partid ca importanță din România, obținînd 1.086.822 (14,65%) voturi la Senat (au fost aleși 21 de senatori) și 1.036.730(13,99%) voturi la Camera Deputaților (47 de deputați din partea PP-DD).

Primele zece puncte din programul politic al PP-DD prevedeau următoarele măsuri:

1. Lege pentru acordarea celor 20.00 de euro pentru fiecare român;
2. Introducerea simplilor cetăţeni în calitate de juraţi în instanţe;
3. Înfiinţarea companiei naţionale de administrare a averilor statului;
4. Noul Cod Fiscal al revoluţiei votului;
5. Toate medicamentele date pe reţetă de către medicul de familie vor fi gratuite;
6. Redeschiderea celor 65 de spitale închise de ciocoi;
7. Factura la întreţinerea va fi mai mică cu 35%;
8. Aplicarea punctului 8 de la Timişoara;
9. Hrană gratuită pentru fiecare ţăran care creşte pentru uzul familiei sale: o vacă, doi porci, 30 de păsări;
10. Un tractor gratis dat în folosinţă în fiecare comunitate agrară.

Cu un program politic extrem de populist, dependent de figura liderului său, care la momentul formării partidului era realizator şi patron al postului de televiziune OTV, PP-DD s-a destrămat rapid după ce Dan Diaconescu a fost condamnat la închisoare pentru șantaj, iar parlamentarii săi au început să migreze către alte partide.

La data de 29 iunie 2015, PP-DD a fuzionat prin absorbție cu Uniunea Națională pentru Progresul României.

Profilul votantului PP-DD în Bucuresti (alegerile locale din 2012):

Potrivit unui exit-poll realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) pentru Digi 24 în Bucuresti, la alegerile locale de pe 10 iunie 2012, profilul votantului PP-DD era următorul: bărbat, cu vârsta cuprinsă între 50-64 de ani şi cu cel mult 10 clase sau cu şcoala profesionala. Dintre alegatorii bucureşteni cu studii superioare, doar 3,4% au votat PP-DD la aceste alegeri.

Apariția AUR, în condiții de criză similare cu cele din trecut care au favorizat populismul

Algerile parlamentare de la finalul anului 2020 s-au desfăşurat într-un context politic, economic, psihologic şi social cu totul deosebit ca urmare a crizei sanitare izbucnite încă de la începutul anului.

Absenteismul major al românilor de la urne (70% din populaţia cu drept de vot a boicotat alegerile pentru Parlament) a generat mai multe surprize pe scena politică. Pe de o parte dispariţia din Parlament a partidelor de tip balama – PMP, ProRomânia şi ALDE – creaţiile politice a trei dintre liderii care s-au aflat la vârful puterii în ultimii 15 ani, iar pe de altă parte intrarea în Parlament a partidului anti-sistem Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), care a reuşit să obţină 535.831 (9,08%) voturi pentru Camera Deputaţilor şi 541.938 (9,17%) voturi pentru Senat.

Intrarea în Parlament cu un scor de peste 9% nu este singura surpriză oferită de necunoscuţii de la AUR. La mai puţin de un an de zile de la alegerile parlamentare, partidul condus de George Simion şi Claudiu Târziu a reuşit performanţa de a-şi dubla scorul electoral.

Astfel, conform ultimului sondaj de opinie realizat de către INSCOP, în perioada 15 – 27 septembrie 2021, AUR se profilează ca fiind marele câştigător al actualei crize politice, ajungând la 17,1% intenţie de vot. De asemenea, sondajul mai indică o crştere a PSD la 35,4% (de la 30,2%), dar şi o scădere a USR la 9,8% (de la 13,2%) și a PNL la 21,9% (de la 26,6%).

Moţiunea „câştigătoare”

Destrămarea coaliției de guvernare şi la căderea guvernului Cîţu au acţionat ca o trambulină electorală pentre partidul AUR.

Moţiunea de cenzură iniţiată de parlamentarii AUR alături de cei ai USR PLUS, intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!”, i-a profilat pe cei de la AUR drept jucători în Parlament.

Boicotarea şedinţelor Birourilor Parmanente şi blocarea tututor procedurilor parlamentare prin care moţiunea ar fi putut ajunge pe ordinea de zi a plenului Parlamentului (inclusiv prin sesizarea unui conflict de natură constituţională la CCR) de către reprezentanţii PNL şi PSD au sporit şi mai mult atenţia mass-media asupra partidului AUR.

Într-un final, deşi moţiunea de cenzură depusă de AUR şi USR PLUS nu a mai ajuns să fie dezbătută şi votată de către Parlament, iar guvernul Cîţu a fost demis în urma moţiunii de cenzură depusă de către PSD, se poate spune că pentru AUR moţiunea a una „câştigătoare” din punct de vedere al simpatiei publice – fapt reflectat în scorul foarte mare din sondajele de opinie.

Sursa foto: Inquam Photos / George Calin