Cum au ratat serviciile secrete din Austria oprirea teroristului din centrul Vienei: Penetrate de ruși, decuplate de la colaborarea cu partenerii occidentali, zguduite de scandaluri de corupție

Serviciile secrete din Austria sunt blamate puternic în țară după ce au eșuat în cazul teroristului de 20 de ani care a produs un masacru în centrul Vienei. Serviciile secrete au fost incapabile să îl urmărească după eliberarea din închisoare și au ignorat avertismentul Slovaciei, care a informat oficial că teroristul voia să cumpere muniție pentru un Kalașnikov, chiar arma folosită în atentat.

• Cauzele acestui eșec? Corupția, penetrarea de către spionii ruși, anchetele interne care au paralizat activitatea, dar și decuplarea de la comunitatea occidentală de informații, care a refuzat un timp să mai furnizeze Austriei date de teamă că vor ajunge apoi la Moscova.

O țară aflată la granița dintre Est și Vest, Austria a fost în timpul Războiului Rece locul de întâlnire al emisarilor celor două blocuri politice, dar și al spionilor din toate părțile. Politica extrem de prietenoasă față de Rusia – colaborarea OMV cu Gazprom e doar un exemplu – a transformat Austria într-o țintă predilectă pentru spionajul rusesc, după cum o arată datele făcute publice în ultimii doi ani.

Astfel, în iulie 2019, autorităţile austriece au emis un mandat internaţional de arestare pe numele unui agent militar rus de informaţii suspectat că a desfăşurat operaţiuni de spionaj pe teritoriul Austriei, unde s-a aflat timp de mai mulţi ani în contact cu un militar austriac de rang înalt – un colonel acuzat că a fost informator al Moscovei începând cu sfârşitul anilor 1980 şi până la arestarea sa în Austria, la sfârşitul anului 2018..

Apoi, în 2018, odată ce guvernul Kurz a încredințat coordonarea ministerelor de interne și al apărării și, odată cu ele, a serviciilor secrete interne și militare, către partidul de extremă dreapta Partidul Libertății din Austria (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ), fluxul de informații secrete către Rusia s-a intensificat.

În 2019, un document secret al Clubului de la Berna (comunitatea informală a serviciilor secrete din UE) scurs în presă arăta negru pe alb realitatea: un audit realizat de ”Club de Berne” demonstra că serviciul secret intern avea probleme majore – de la utilizarea unui sistem informatic neaprobat pentru informații secrete până la penetrarea de către oficiali cu legături cu Rusia.

Serviciul secret intern din Austria (BVT) era considerat la acel moment o mare vulnerabilitate pentru comunitatea de informații din UE, potrivit raportului scurs în ziarul „Österreich“.

Efectul acelui audit a fost devastator pentru Austria: serviciul secret BVT a fost exclus de la comunicarea cu Grupul de comunicare pe probleme antitero (Counter Terrorism Group – CTG) al Clubului de la Berna, o bază de date și un sistem informatic folosit în timp real pentru a prinde suspecții de terorism. Motivul excluderii serviciului secret austriac a fost legat de breșele interne de securitate și accesul Rusiei la informațiile furnizate de serviciile secrete europene.

Problemele începuseră însă mai devreme. În februarie 2018, poliția din Austria a percheziționat sediul BVT și a confiscat suporturi electronice într-o afacere de spionaj în favoarea Rusiei. În august 2018, ziarul american The Washington Post scria că serviciile secrete europene nu mai au încredere în serviciul austriac pentru că ministrul de Interne Herbert Kickl (de la partidul de extremă dreapta pro-rus FPÖ) avea o colaborare prea apropiată cu guvernul Rusiei.

În aprilie 2019, după apariția raportului de audit, Reuters scria că serviciile secrete din Finlanda, Marea Britanie și Olanda au restricționat colaborarea cu Austria pe același motiv: lipsa de încredere și teama că informațiile ajung direct la Moscova.

În 2020, o afacere uriașă de corupție a zguduit serviciile secrete austriece. Scandalul financiar din jurul societăţii germane Wirecard s-a mutat la Viena, unde partidele de dreapta şi extrema dreaptă s-au acuzat reciproc de spionaj în favoarea Rusiei şi de legături financiare cu cei doi protagonişti principali ai afacerii, originari din Austria. Totul a pornit din Germania, în siajul insolvenţei din luna iunie a procesatorului de plăţi electronice Wirecard, obligat să admită că o sumă de 1,9 miliarde de euro care lipsea din conturile sale nu există probabil deloc. Un scandal ”fără egal” în lumea financiară, conform Berlinului.

De atunci misterul nu a făcut decât să se adâncească, odată cu apariţia unei serii de informaţii de presă despre un controversat manager al Wirecard, Jan Marsalek, bănuit de legături cu diferite servicii de informaţii. Marsalek, la fel ca şi fondatorul Wirecard, Markus Braun, sunt austrieci şi binecunoscuţi în cercurile politice vieneze. Cotidianul austriac Die Presse a relatat la sfârşitul săptămânii trecute despre relaţiile cultivate de Marsalek cu formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), căreia i-ar fi destăinuit ilegal începând din anul 2017 informaţii ale serviciilor secrete austriece.

În urma acestei dezvăluiri, ”investigaţii interne intense” au avut loc la Ministerul de Interne austriac și la serviciul secret pentru a găsi posibile ”cârtiţe”, conform presei austriece. Afacerea este cu atât mai stânjenitoare pentru Austria cu cât, potrivit Financial Times, Jan Marsalek se afla în contact cu serviciile secrete militare ruse GRU. De altfel, formaţiunea FPOe şi-a afişat de mai multe ori relaţiile privilegiate cu Moscova.

Fost director de operaţiuni al Wirecard, Jan Marsalek ar fi încercat în 2018 să-şi impresioneze parteneri comerciali la Londra arătându-le un document secret despre folosirea în Marea Britanie a unei arme secrete ruseşti împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal. Die Presse bănuieşte că el a obţinut aceste informaţii în Austria, ţară care a avut acces la acest dosar clasificat, Serghei Skripal ajungând în Vest după un schimb de spioni organizat pe teritoriul austriac în 2010. Totul indică o penetrare profundă a serviciului secret austriac de către Rusia, potrivit unui analize AFP.

Pe acest fond de corupție, legături cu Rusia și paralizie instituțională cauzată de anchetele interne, serviciul secret BVT e pus sub semnul întrebării din două motive-cheie:

– nu a urmărit activitatea tânărului de 20 de ani care, eliberat condiționat din închisoare în decembrie 2019, a continuat să se radicalizeze și a devenit autorul celui mai grav atentat terorist din Austria din ultimele decenii. Tânărul de origine macedoneană și origine albaneză fusese condamnat tocmai pentru radicalizare islamistă
– nu a urmărit informațiile clare oferite de Slovacia, care a anunțat oficial Austria că viitorul terorist a căutat muniție pentru o armă Kalașnikov te teritoriul slovac

Acum, ministrul de Interne Karl Nehammer îl acuză pe predecesorul său, Herbert Kickl (FPÖ) că ar fi distrus serviciul secret de informații. Dar și partidul lui Nehammer, aflat la putere, este implicat profund în scadalul de corupție Wirecard, primind donații de la personajele implicate în această fraudă. Comisia de investigații din Parlamentul austriac nu a ajuns însă la nici o concluzie.

Citește și: De la finanţe la politică, scandalul Wirecard face valuri în Austria

Foto: Agenți anti-tero ai BVT și Poliției la scena masacrului din Viena (Photo by Georges Schneider/Xinhua/Agerpres)