Cum combat PSD și ALDE spălarea banilor: Firmele cu acțiuni la purtător și politicienii, protecție în Parlament

Senatul a votat luni un proiect de lege pentru transpunerea directivei UE care urmărește combaterea fenomenului de spălare a banilor. Proiectul, care mai trebuie să treacă și de votul deputaților, are două probleme majore: le dă proprietarilor de acțiuni la purtător un răgaz de 18 luni să treacă la vedere și exclude politicienii din categoria persoanelor cărora instituțiile financiare trebuie să le acorde o atenție suplimentară.

Practic, legea votată de majoritatea PSD – ALDE elimină sau amână două dintre cele mai importante prevederi ale directivei europene pe care o transpune.

Acțiunile la purtător:

Directiva UE din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului prevede la Articolul 10 că statele membre interzic ”cât mai curând posibil” acțiunile la purtător și alte instrumente financiare similare.

(1) Statele membre interzic instituțiilor lor de credit și financiare deținerea de conturi anonime sau de carnete de economii anonime. Statele membre impun în toate cazurile ca titularii și beneficiarii conturilor anonime sau ai carnetelor de economii anonime existente să fie supuși măsurilor de precauție privind clientela cât mai curând posibil și în orice caz înainte ca respectivele conturi sau carnete să fie folosite în vreun fel.
(2) Statele membre iau măsuri de prevenire a utilizării abuzive a acțiunilor la purtător și a warantelor pe acțiuni la purtător

În schimb, proiectul votat de Senat le dă răgaz proprietarilor de acțiuni la purtător timp de 18 luni, adică un an și jumătate, să își treacă acțiunile la vedere și să evite astfel dizolvarea firmelor:

„În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni înregistrată în registrul comerțului până la această dată efectuează conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative și depun actul constitutiv actualizat la oficiul registrului comerțului”.

Protecția persoanelor expuse politic

Directiva UE cere o atenție sporită pentru acest tip de clienți din partea instituțiilor financiare dintr-un motiv foarte simplu: persoanele implicate în deciziile politice sunt pretutindeni supuse tentațiilor, iar circuitul banilor prin conturile lor trebuie să fie extrem de transparent.

Articolul 20 al directivei UE:

În ceea ce privește tranzacțiile sau relațiile de afaceri cu persoane expuse politic, statele membre impun entităților obligate, în plus față de măsurile de precauție privind clientela prevăzute la articolul 13:
(a) să dispună de sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă politic;
(b) să aplice următoarele măsuri în cazul relațiilor de afaceri cu persoane expuse politic:
(i) să obțină aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relațiilor de afaceri cu astfel de persoane;
(ii) să adopte măsuri adecvate pentru a stabili sursa patrimoniului și sursa fondurilor implicate în relații de afaceri sau în tranzacții cu astfel de persoane;
(iii) să efectueze în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relații de afaceri

Ce a făcut majoritatea PSD – ALDE cu persoanele expuse politic? Le-a eliminat pur și simplu din lege, o încălcare flagrantă a dispozițiilor directivei.

Cum a justificat Puterea această decizie? Robert Cazanciuc, președintele Comisiei Juridice din Senat, a invocat o presupusă neconstituționalitate a prevederii, suținând că ar discrimina politicienii. ”Este evident neconstituţional. Eu încerc să construiesc ceva pentru ţara asta şi chiar nu vreau să fiu considerat ca persoană cu risc. Adică, eu îmi asum riscul de a construi ceva cu toată buna-credinţă şi nu vreau să construiesc un text de lege care să nască abuzuri, pentru că la un moment dat nu o să mai vină nimeni să construiască ceva în ţara asta dacă eu, by the law, sunt considerat persoană cu un anumit grad de risc. (…) Am auzit nişte poveşti, zilele trecute, cu nişte colegi care au ajuns la bănci şi li s-a refuzat deschiderea unor conturi pe veniturile parlamentare”, a spus Cazanciuc, citat de Agerpres.

Problema e că în legislația română există deja definită categoria persoanelor expuse politic, precum și restricții speciale pentru acestea. Ele sunt prevăzute în Legea 656/2002.

O altă modificare operată de Senat este excluderea avocaților din rândul profesiilor care erau obligate să raporteze operațiunile ilicite. Practic, avocații sunt incluși la categoria de profesii cărora le e opozabil secretul profesional.

România a întârziat mai mult de doi ani transpunerea în legislație a acestei directive după ce Parlamentul a amânat adoptarea proiectului trimis pentru dezbatere de Parlament. Ca urmare, România a fost trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru întârzierea transpunerii directivei și urmează să fie sancționată cu cel puțin suma forfetară de peste un milion de euro, indiferent dacă legea va intra totuși în vigoare până la pronunțarea deciziei Curții Europene de Justiție.

Foto: Pexels.com