Cum, de ce și împotriva cui se înarmează atât de mult Serbia

Când președintele sârb Aleksandar Vucic a semnat, în luna septembrie, un decret de revenire la serviciul militar obligatoriu, care a fost desființat în 2011, el a explicat: „Noi nu vrem să atacăm pe nimeni și nu o vom face, dar vrem să-i respingem pe cei care zilnic și neobosit ne amenință. Noi ne îndreptăm spre un dezastru. În astfel de condiții, armata noastră trebuie să devină mai puternică și mai capabilă. Sper că înțelegeți cu toții cât de importantă este o armată puternică pentru noi, cât de necesar este să cumpărăm și să producem mai multe arme”., potrivit Rador Radio România.

Cu toate acestea, vecinii Serbiei se tem din ce în ce mai mult că ea se pregătește să „dea foc” Balcanilor. La prima vedere, Vucic și Serbia încearcă să joace cu China, Rusia, Statele Unite și Uniunea Europeană în același timp. Dar acest joc, care amintește de manevrele dictatorului iugoslav Iosip Broz Tito, merge într-o direcție extrem de periculoasă: Serbia se înarmează constant, Aleksandar Vucic insuflă metodic ura față de țările și minoritățile vecine, iar politicienii europeni orbiți de litiu* preferă să nu observe asta.

Serbia este țara din Balcani cu cea mai înaltă poziție în clasamentul Global Firepower din acest an. După locul 56 al Serbiei (din 145), urmează armatele Croației (locul 66), Albaniei (locul 90), Macedonia de Nord (locul 110), Bosnia și Herțegovina (locul 116) ), Muntenegru (locul 129) și Kosovo (locul 135).

În arsenalul de la Belgrad există 82 de complexe de rachete. Forțele Aeriene ale Serbiei au 117 avioane și 44 elicoptere. Forțele terestre au 262 de tancuri, 3.954 de automobile, 90 de obuziere autopropulsate și 72 de tunuri neautopropulsate. Elicopterele de atac Mi-35M, elicopterele de transport Mi-17B, avioanele de luptă MiG-29, tancurile T-72, vehiculele blindate BRDM, dronele fără pilot Wing Loong, sistemele de rachete Pantsir-S1 și S-400 fac parte din noul armament al Serbiei, achiziționat sau oferit de către Rusia, Belarus și China.

Serbia continuă să primească armament de oriunde este posibil. Folosind Programul european de stimulare a redotării (European Recapitalization Incentive Program, ERIP), demarat de Departamentul de Stat al SUA pentru a accelera refuzul din partea statelor membre NATO pentru armament rusesc, Serbia a început să cumpere diferite tipuri de arme din Ungaria și Cipru. În iunie, în Serbia a sosit din Ungaria un tren feroviar cu 50 de transportoare blindate BTR-80A, a informat portalul Balcanist. Din Cipru, Serbia a achiziționat unsprezece elicoptere Mi-35P la mâna a doua, completând astfel cele patru elicoptere noi Mi-35M cumpărate din Rusia. De asemenea, se discută și despre achiziționarea avioanelor multifuncționale Mirage 2000-5 din Grecia, de care Serbia are nevoie pentru perioada de tranziție – până la sosirea noilor avioane de luptă franceze Rafale.

În Occident, se promovează modernizarea Forțelor Armate ale Serbiei, inclusiv în vederea „implementarii de tehnologii și sisteme compatibile cu echipamentele NATO”. Acest lucru a fost declarat de secretarul de presă adjunct al Departamentului american al Apărării, Sabrina Singh, la o conferință de presă de la Pentagon, inclusiv reprezentanţi ai presei sârbe, prezenţi la summitul NATO. În mod oarecum paradoxal, laudele aduse Serbiei au răsunat într-unul dintre documentele Alianței – pentru „menținerea dialogului politic și a cooperării cu NATO pe probleme de interes reciproc, concentrându-se pe sprijinirea reformelor democratice, instituționale și de apărare”.

Serbia este, de asemenea, cel mai mare producător de arme din regiune, notează Centrul analitic american New Lines Institute (NLI). În 2021, ea a vândut arme în valoare de 384 de milioane de dolari către Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Cipru, Algeria, Uganda, Azerbaidjan, Turcia, Bulgaria, Bahrain și Arabia Saudită.

Unul dintre cei mai impresionanți pași în înarmarea viitoare a Serbiei a fost achiziționarea a douăsprezece avioane de luptă Rafale franceze, la sfârșitul lunii august, cu suma de 2,7 miliarde de euro, inclusiv un pachet complet de logistică de sprijin. Acordul respectiv a fost semnat în timpul vizitei președintelui francez Emmanuel Macron la Belgrad.

Retorica măgulitoare a liderului francez cu această ocazie este impresionantă. Potrivit acestuia, achiziția de avioane de luptă Rafale „reflectă continuarea procesului de consolidare a autonomiei strategice a Europei, care include încheierea de acorduri pentru furnizarea de echipamente militare cu candidații pentru aderarea la UE”. „Aceasta este o alegere clară care reflectă dorința unei uniuni pe termen lung între țările noastre în cadrul unei Uniuni Europene puternice și suverane”, a adăugat el.

„Evenimentul grandios pentru Serbia” (potrivit spuselor lui Vucic) și „schimbarea strategică în politica sârbă” (potrivit lui Macron) au arătat din nou disponibilitatea Occidentului de a sprijini creșterea potențialului militar al Serbiei, deși ea este „mândră”, din spusele președintelui său, că refuză să se alăture sancțiunilor europene împotriva Rusiei.

Acordul de la Paris a fost comentat sarcastic de către președintele croat Zoran Milanovic. „Vucic se pregătește pentru un război imaginar care va dura aproximativ o săptămână. În același timp, Serbia este de două ori în urmă în dezvoltare sa în comparație cu Croația și România”, a subliniat Milanovic, sugerând că Serbia pune accentul mai degrabă pe cheltuieli militare decât pe investiții pentru dezvoltarea potențialului tău.

Faptul că Serbia a achiziționat cele mai recente avioane de luptă franceze a avut și un efect secundar neașteptat. Fosta deputată de la Duma de Stat a Rusiei, Elena Panina, a declarat că, în cadrul acordului, Belgradul a primit o reducere de 390 de milioane de dolari, deoarece va preda 36 de avioane de luptă MiG-29 de fabricație rusă la Paris, iar de acolo acestea vor pleca în Ucraina (deși gata de luptă în Serbia sunt doar 14 astfel de avioane).

Ca răspuns, viceprim-ministrul sârb Aleksandar Vulin a acuzat-o pe Panina de „o minciună mizerabilă și ticăloasă”. „Serbia are cel mai mare număr de tancuri de fabricație sovietică din Europa și niciunul dintre ele nu a ajuns în Ucraina. Sârbii nu se predau, ei sunt conduși de ultimul lider liber din Europa – Aleksandar Vucic. Data viitoare când veți dori să mai mințiți despre noi, amintiți-vă asta”, a spus Vulin.

Cu toate acestea, mesajul lui Panina s-a răspândit în mass-media balcanică, iar Ministerul Apărării din Serbia a fost nevoit să-l dezmintă oficial. Presa a reamintit și informațiile apărute mai devreme – despre furnizarea de muniție sârbească către armata ucraineană prin țări terțe în valoare de 800 de milioane de dolari.

Potrivit indicatorilor de creștere progresivă a bugetului militar, Serbia se află pe primul loc în rândul țărilor europene, scrie portalul albanez Albanian Daily News. O tendință de creștere a cheltuielilor militare în Serbia a fost observată încă din 2016. Potrivit Economist, în ultimii șase ani cheltuielile pentru apărare în Serbia au crescut cu aproximativ 70%, ajungând la 1,4 miliarde de dolari anual. Întrucât nu există o amenințare reală de agresiune împotriva Serbiei, singura explicație pentru consolidarea armatei sârbe este posibila utilizare a acesteia pentru construirea unei „lumi sârbe” – un proiect pentru o Serbie Mare, pe care susținătorii lui Putin de la Belgrad încearcă să-l realizeze.

Portalul albanez acordă, de asemenea, atenție unor factori precum minoritatea radicală sârbă din Kosovo și forțele politice pro-sârbe din Muntenegru și Bosnia și Herțegovina. În plus, documentul strategic național permite statului sârb să intervină în alte țări în care există populație sârbă pentru a o proteja. Potrivit Albanian Daily News, conflictul armat pare a fi un scenariu inevitabil, motiv pentru care și reînarmarea vecinilor Serbiei, conduși de Kosovo, este de asemenea inevitabilă.

Fostul comandant al campaniei NATO în Kosovo, generalul american Wesley Clark, a evaluat de asemenea situația geopolitică din Balcani. „Serbia este un magnet pentru ambițiile imperialiste ruse în Europa”, a spus el într-un interviu care marchează cea de-a 25-a aniversare de la sfârșitul bombardamentelor NATO din timpul războiului de independență al Kosovo. Potrivit acestuia, Serbia este „un agent al infecției rusești în Balcani”, iar între Kosovo și Serbia nu poate exista stabilitate până când „Moscova nu renunță la ambițiile sale din această regiune”. „Ieșirea este înfrângerea Rusiei în Ucraina, astfel încât Serbia să înțeleagă că viitorul ei este cu Occidentul. Când sârbii își vor da seama de asta, nu vor fi probleme cu Kosovo”, a spus el.

Potrivit datelor de la centrul analitic NLI, în forțele armate ale Serbiei există 28,1 mii de militari și 50,1 mii de rezerviști. Poliția sârbă numără 27.000 de oameni.

Dar asta nu este tot. În prezent, se formează o forță specială sârbă, care este detaliată de Centrul Kosovo pentru Studii de Securitate (KCSS). Programul de extindere a forțelor speciale ale Serbiei se numește „Proiect 5000” – exact atâtea comandouri ar trebui să fie în unitățile respective. În prezent, acestea sunt 1.500. Potrivit șefului Statului Major al Forțelor Armate ale Serbiei, implementarea acestei inițiative ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2024, după care Serbia va avea cele mai numeroase forţe speciale din Balcani.

Ministerul Apărării din Serbia a majorat salariile și indemnizațiile forțelor speciale, care sunt deja de trei ori mai mari decât cele ale personalului obișnuit al armatei. Chiar și un soldat în primul an este plătit mai mult decât un ofițer superior al armatei sau un pilot al forțelor aeriene. Serbia nu doar își extinde forțele armate, ci și crește semnificativ eficiența operațională, gradul de pregătire și potențialul de utilizare a acestora în regiune, scriu analiștii de la KCSS. Acest pas strategic nu numai că modifică echilibrul general, ci influențează și arhitectura regională de securitate, necesitând o reevaluare a strategiilor tuturor părților interesate. Serbia se poziționează ca putere militară dominantă în regiune. „Proiectul 5000” servește eventual intereselor Rusiei prin creșterea provocărilor la adresa NATO, concluzionează autorii studiului.

* Serbia are unul dintre cele mai bogate zăcăminte de litiu din UE – 17% din toate zăcămintele de litiu din Europa se află acolo. La mijlocul lunii iulie, Serbia a semnat un contract cu UE pentru furnizarea de litiu, de care au nevoie producătorii de baterii pentru mașinile electrice, la care până în 2035 trebuie să treacă toate statele UE.

Sursa: SEGA / Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu