Cum decurge concret investigarea unei crime de război comise de forțele ruse în Ucraina – reportaj NBC

În martie, când tancurile rusești au intrat în acest mic sat de lângă Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Olga Kotenko i-a spus fiului ei, Volodimir, că este prea periculos să continue să livreze alimente și medicamente persoanelor în vârstă din cartier.

Pe măsură ce bombardamentele se înrăutățeau, ea a devenit exasperată cu privire la Volodimir, în vârstă de 35 de ani. Ea striga și îl înjura, încercând în același timp să îl împiedice fizic să părăsească casa pe care o împărțeau.

„Nu voia să asculte”, spune Olga, în vârstă de 68 de ani, într-un reportaj NBC. „Uneori, venea acasă și spunea: „Mamă, nu-ți poți imagina la ce bombardament am fost supuși astăzi”.”

Pe 15 martie, a spus ea, Volodimir se întorcea acasă după ce ajutase oamenii din orașul vecin Malaya Rohan, când mașina sa a fost lovită de focul unui tanc rusesc. Ea a spus că un martor al atacului i-a sunat pe soții Kotenko pentru a-i anunța că soldații ruși l-au ucis pe Volodimir.

Era periculos să iasă din casă din cauza luptelor, dar Olga și soțul ei, Vladimir, s-au dus oricum să își caute fiul. Când au găsit mașina lui carbonizată, nu părea să fie nimeni înăuntru. „Ne-am gândit că poate cineva a făcut o greșeală, iar el era încă în viață”, a spus Olga.

Dar, pe măsură ce s-au apropiat, cuplul a văzut că trupul fiului lor fusese ars pe scaunul șoferului. Câteva membre fuseseră aruncate în aer peste drum. Doar un picior era încă intact.

„L-am pus la loc în bucăți”, a spus Olga.

De mână, au cărat bucățile din trupul lui Volodimir pe care au reușit să le scoată din mașină și au mers pe jos 15 kilometri înapoi spre casa lor. „Câteodată băteam la case, întrebând de un sac sau de o roabă, dar nu am găsit nimic”, a spus ea.

Întorși la casa lor, soții Kotenko au împachetat părțile corpului lui Volodymyr în prelate albe, au săpat un mormânt în grădina din spate și și-au luat rămas bun de la fiul lor. Au pus o ladă de lemn deasupra mormântului pentru a împiedica câinii să îl dezgroape.

Olga a spus că nu a avut nevoie ca un procuror să-i spună că uciderea lui Volodimir a fost o crimă de război. Dar când forțele ucrainene au împins trupele rusești din regiune la începutul lunii mai, eliberând Vilhivka pentru prima dată după săptămâni de ocupație, ea a văzut la televizor un anunț care încuraja oamenii să vină cu informații despre agresiunea rusă. Ea a considerat că este important să raporteze ceea ce s-a întâmplat.

Când Olga a fost de acord să lase o echipă de investigatori de crime de război să vină la ea acasă săptămâna trecută, nu și-a dat seama că asta ar însemna să dezgroape rămășițele lui Volodimir și să le ducă la o morgă din Harkov pentru ca experții criminaliști să poată colecta probe.

„Nu puteți spune după el ce s-a întâmplat?”, a spus ea printre lacrimi, în timp ce anchetatorii ridicau prelatele din groapa din pământ, rămășițele în descompunere ale lui Volodimir ieșind prin cusături. „Asta este tot ce a mai rămas din el”, a spus ea. „Vă rog, nu-mi luați băiatul”.

Își îngropase deja fiul o dată. Nu voia să o facă din nou.

Stând lângă un șir de cărucioare care vând cafea recent redeschise de-a lungul râului Lopan, Alexander Ilienkov, procurorul șef al regiunii Harkov, a declarat că acest caz al lui Volodimir a fost unul dintre cele mai dificile cu care s-a confruntat până acum.

De când Ucraina a recucerit satele din jurul Harkovului, el și o echipă de aproximativ 24 de anchetatori și-au petrecut zilele în orașe precum Vilhivka, adunând dovezi ale crimelor de război.

Ilienkov și echipa sa fotografiază totul: urme de gloanțe în poarta din fața unei case în care a fost găsit un civil împușcat în cap; bucăți zimțate de șrapnel înfipte într-o grădină de legume din apropiere; cratere în drumul asfaltat unde a aterizat o rachetă inamică. Ei colectează cutii de mâncare, pansamente pentru răni și caiete de notițe lăsate în urmă de forțele rusești. Înregistrează cât mai multe interviuri cu martori.

Totul face parte din angajamentul Ucrainei de a trage la răspundere forțele rusești pentru presupusele crime, torturi și violuri ale civililor, chiar și în timp ce conflictul este în desfășurare. Biroul procurorului general a declarat marți că a documentat deja peste 14.000 de crime de război, a identificat peste 600 de suspecți ruși și a început urmărirea penală a aproximativ 80 dintre aceștia.

Au început chiar și procese pentru unii soldați capturați.

Săptămâna trecută, un militar rus în vârstă de 21 de ani a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea unui civil neînarmat, după ce un tribunal din Kiev a organizat primul proces de acest fel din timpul conflictului. Alți doi militari ruși au fost condamnați marți la 11 ani și șase luni de închisoare după ce s-au declarat vinovați pentru bombardarea orașului Derhachi din estul Ucrainei.

Oficialii ucraineni de la Kiev recunosc că majoritatea proceselor vor avea loc în contumacie, având în vedere că nu există decât un număr limitat de militari ruși în custodia ucrainenilor. Dar Denis Monastîrski, ministrul afacerilor interne, a declarat că Ucraina rămâne hotărâtă să „stabilească cine a comis anumite infracțiuni și a clarifica întreaga imagine”.

Anchetatorii din Harkov spun că nu știu încă cine este responsabil pentru uciderea lui Volodimir. Procesul de colectare a probelor împotriva Rusiei nu este doar epuizant din punct de vedere fizic, ci și emoțional, spun ei.

Sursa foto: RONALDO SCHEMIDT / AFP