Cum descrie birocrația înnebunitoare un secretar de stat responsabil de PNRR: ”Urăsc să stau la coadă şi la ghişeu, toată lumea în picioare şi o cucoană se uită aşa la tine pentru că iarăşi n-ai adus o hârtie”

Un procent de 21% din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este alocat pentru digitalizare, echivalentul a peste 6 miliarde de euro, a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) Csilla Hegeduş, într-o conferinţă de specialitate, potrivit Agerpres.

Ea a descris și realitatea de care se lovesc românii la ghișee: ”Dacă vorbim de 21% din PNRR pentru digitalizare, atunci vorbim despre o sumă de peste 6 miliarde de euro. Aşa de mulţi bani niciodată nu au fost şi nici nu cred că vor fi pentru acest sector. Din punctul meu de vedere este nevoie de aceşti bani. Eu urăsc să stau la coadă şi la ghişeu, toată lumea în picioare şi o cucoană se uită aşa la tine pentru că iarăşi n-ai adus o hârtie. Nu mai vorbim de formularul online care se depune la etajul 2, camera 23… Sper ca toate aceste lucruri să nu se mai întâmple. Aici, MIPE are rolul de watchdog, ca toată lumea să-şi facă treaba. Partea grea este pe umerii ministerelor… Şi din acest punct de vedere încercăm să aducem România în secolul XXI”.

Secretarul de stat a explicat și cum s-a ajuns la această sumă enormă pentru digitalizare: „Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este de vină pentru PNRR, întotdeauna. De aici pornim din start. Presupun că e de vină şi pentru faptul că 21% din PNRR va merge pe digitalizare şi în jur de 40% pe verde. Sunt foarte multe lucruri pe care nu neapărat MIPE le-a dorit, ci Comisia Europeană. Negocierea PNRR, bun, rău, aşa cum este, a fost o procedură foarte dificilă, pentru că Comisia Europeană are idei foarte clare despre ce ar trebui să fie în PNRR-ul nostru. Noi ne-am bazat pe cele două Rapoarte de ţară, 2019 – 2020, şi necesarul ieşit de acolo trebuia să fie acoperit din PNRR.

Ea a adăugat că pe segmentul digitalizării, proiectul cloud-ului guvernamental este cel mai important.

„Cloud-ul guvernamental este cel mai important proiect în acest domeniu. Azi, bazele de date nu comunică între ele. Degeaba plătim amenda online, că la Poliţie nu ajungea şi întotdeauna aveai probleme. Chestii dintr-acestea foarte, foarte simple arată că, de fapt, sistemul funcţionează individual, nu ca un tot unitar. Cloud-ul doreşte să rezolve această problemă. Nu o să fie uşor, dar dacă se reuşeşte migrarea acelor companii, instituţii în acest cloud, atunci vom reuşi. Suma totală alocată pentru transformarea digitală, pe componenta 7, este de aproape două miliarde de euro. În pandemie am văzut că toţi profesorii încercau să predea online copiilor. Eu însumi predau la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi am văzut că în majoritatea cazurilor lucrurile nu au mers aşa cum trebuiau să meargă. Atunci, din PNRR sunt alocaţi 881 de milioane de euro, atât pentru pregătirea profesorilor, cât şi pentru pregătirea materiilor. Este un lucru când vorbeşti în faţa unei săli şi altceva când stai în spatele calculatorului şi încerci să prezinţi. Vedem şi la recensământ cât de greu merge autorecenzarea. Noi, de fapt, nu suntem obişnuiţi în viaţa de zi cu zi să fim utilizatori frecvenţi ai acestui sistem”, a spus ea.

Hegeduş a afirmat, totodată, că telemedicina a reprezentat o problemă acută în timpul pandemiei, în România, iar prin fonduri de 470 de milioane de euro se speră la dezvoltarea acestui domeniu.

„O altă problemă acută în timpul pandemiei a fost lipsa telemedicinei. Acolo vom cheltui pe e-Sănătate 470 de milioane de euro. Populaţia României devine din ce în ce mai în vârstă, medicii de familie nu ajung în localităţile mici… Deci, va trebui să creăm acest sistem de telemedicină, nu mai vorbim de faptul că ar fi bine ca şi sistemul cu cardurile de sănătate să funcţioneze. La MIPE avem şi o componentă pentru digitalizarea IMM-urilor”, a adăugat Csilla Hegeduş, potrivit Agerpres. (Sursa foto: Inquam Photos / Diana Oros )