Cum dezinformează prin omisiune Ministerul Finanțelor după vizita FMI: a luat din comunicatul Fondului doar considerațiile pozitive

Ministerul Finanțelor susține într-un comunicat oficial de presă că ”sinteza concluziilor comitetului director al FMI a evidențiat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar”. Comunicatul ministerului condus de Eugen Teodorovici omite însă orice referire la aspectele negative din comunicatul FMI, care avertizase asupra pericolului unei recesiuni din cauza dezechilibrelor macroeconomice care s-au adâncit.

”La finalul consultărilor bilaterale dintre Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a evidențiat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută”, arată comunicatul Ministerului Finanțelor.

Ce spune însă comunicatul FMI? Chiar primul paragraf avertizează că avansul economiei s-a produs pe seama deteriorării indicatorilor macroeoconomici: ”Creșterea bazată pe consum a rămas puternică, ridicând veniturile populației spre nivelul din Europa. Totuși, dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit: deficitul fiscal și cel de cont curent s-au mărit, iar presiunea inflaționistă crește din nou. Dacă politicile nu își schimbă cursul, progresul în ceea ce privește convergența ar putea fi pierdut, ceea ce ar afecta veniturile reale ale pensionarilor și celor cu venituri mici”.

Ministerul Finanțelor diminuează și pericolul inflației, punând creșterea semnificativă pe creșterea prețului la combustibil și seama vremii nefavorabile care a afectat producția de legume.

Ce spune comunicatul Ministerului: ”Inflația de bază, din care se exclud prețurile cu volatilitate ridicată și cele la tutun și alcool, a înregistrat o dinamică generală moderată și stabilă. În același timp, condițiile climatice nefavorabile, care a cauzat o producție internă redusă la unele categorii de legume, precum și creșterea prețului barilului de petrol, sunt principalii determinanți care au influențat negativ inflația. În ciuda avansului inflației, puterea de cumpărare a populației, măsurată prin câștigul salarial real, a avut o creștere robustă aproape dublă (12,4%), față de cel din perioada similară a anului trecut”.

Atât FMI, cât și BNR au criticat însă politice fiscale ale guvernului, care au dus la creșterea inflației. ”Presiunea inflației a revenit, afectând în mod disproporționat veniturile reale ale celor cu venituri mici și subminând competitivitatea”, arată FMI în comunicatul din 7 iunie, în timp ce BNR a anunțat la finalul lunii mai că a majorat semnificativ prognoza de inflaţie (4,2% pentru finele acestui an faţă de 3%, cât preconiza instituţia în luna februarie).

Ministerul Finanțelor a expediat succint și avertismentul FMI privind un scenariu recesionist (”boom–bust), susținând că ”este inadecvat evoluțiilor economice actuale, moderate în ceea ce privește contul curent”. FMI avertizase însă că primul pas pentru consolidarea fiscală și reducerea posibilității unei recesiuni ar fi atingerea unei ținte a deficitului bugetar de 2,75% în acest an, arată FMI, care estimează că aceasta ar însemna ”măsuri suplimentare de 0,9% din PIB”. Cu alte cuvinte, FMI recomandă o scădere a cheltuielilor sau creștere a veniturilor în valoare totală de aproape un punct procentual din PIB (circa 10 miliarde de lei).

În ciuda faptului că până și premierul Viorica Dăncilă a admis că OUG 114 – unul dintre principalele instrumente de politică fiscală din acest an – a fost adoptată fără dezbatere, ministrul Teodorovici laudă în comunicatul citat politicile guvernamentale: ”Măsurile economice adoptate de Guvernul României au continuat să fie principalul motor al creșterii economice, astfel că puterea de cumpărare a populației măsurată prin câștigul salarial real a înregistrat un ritm aproape dublu de creștere față de cel din perioada similară a anului trecut, atingând un nivel de 12,4%. În calitate de ministru de finanțe voi continua să sprijin investițiile publice și private prin măsuri legislative, facilități fiscale și finanțare adecvată. În același timp, este esențial să asigurăm continuarea implementării reformelor începute și consolidarea infrastructurii naționale”.

Citește aici comunicatul integral al Ministerului Finanțelor (sursa):

Economia României confirmă trendul creșterii robuste înregistrat în guvernarea PSD

La finalul consultărilor bilaterale dintre Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a evidențiat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută.

”Măsurile economice adoptate de Guvernul României au continuat să fie principalul motor al creșterii economice, astfel că puterea de cumpărare a populației măsurată prin câștigul salarial real a înregistrat un ritm aproape dublu de creștere față de cel din perioada similară a anului trecut, atingând un nivel de 12,4%. În calitate de ministru de finanțe voi continua să sprijin investițiile publice și private prin măsuri legislative, facilități fiscale și finanțare adecvată. În același timp, este esențial să asigurăm continuarea implementării reformelor începute și consolidarea infrastructurii naționale.”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

Inflația de bază, din care se exclud prețurile cu volatilitate ridicată și cele la tutun și alcool, a înregistrat o dinamică generală moderată și stabilă. În același timp, condițiile climatice nefavorabile, care a cauzat o producție internă redusă la unele categorii de legume, precum și creșterea prețului barilului de petrol, sunt principalii determinanți care au influențat negativ inflația. În ciuda avansului inflației, puterea de cumpărare a populației, măsurată prin câștigul salarial real, a avut o creștere robustă aproape dublă (12,4%), față de cel din perioada similară a anului trecut.

Scenariul boom–bust este inadecvat evoluțiilor economice actuale, moderate în ceea ce privește contul curent. De asemenea, datoria consolidată a sectorului privat s-a redus semnificativ, de la 64% din PIB în 2008, la 48% în 2018.

Declinul balanței comerciale s-a produs într-o bună măsură și pe fondul componentei bunuri de capital. Acesta poate constitui un fenomen pozitiv, în condițiile în care transferul de tehnologie din exterior poate susține avansul exporturilor și contribui la creșterea productivității pe termen lung. În prezent, la nivelul trimestrului 1, deficitul de cont curent este acoperit în proporție de 150% de intrări de capitaluri negeneratoare de datorie externă (investiții străine directe și transferuri de fonduri europene destinate investițiilor). Continuarea îmbunătățirii absorbției fondurilor europene pentru proiectele publice va genera o ajustare pozitivă a acestuia în perioada următoare.

Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice și financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creșterea economică și stabilitatea rezonabilă a prețurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.

Comunicatul integral al FMI (lb. engleză, sursa)

Consumption-led growth has remained strong, raising people’s incomes toward those in advanced Europe. However, macroeconomic imbalances have also deepened: fiscal and current account deficits have widened and inflation pressure is rising again. Unless policies change course, the progress in convergence could suffer a setback that hurts the real incomes of retirees and poor people particularly hard. A more balanced policy mix is needed to reduce the likelihood of such a setback: first and foremost, fiscal consolidation complemented by monetary tightening and greater exchange rate flexibility. Additionally, policies need to become more predictable and governance improve to enhance the medium-run prospects of income convergence.

Strong growth but rising macroeconomic imbalances

1. While helping people’s income to rise faster towards the levels in advanced European Union (EU) countries, Romania’s consumption-fueled growth has raised macroeconomic imbalances. Inflation pressure has re-surfaced after a lull late last year, disproportionately affecting the real incomes of the poor and potentially undermining competitiveness. The fiscal and current account deficits have increased. Both public and private investment have been on a downward trend in recent years, weakening long-term growth prospects. In all this Romania is, to an appreciable extent, an outlier relative to its peers.
2. A change in the course of policies is needed to reduce the likelihood of another boom-bust scenario. A downturn tends to weigh more severely on the income and living standards of the poor. Whereas growth is currently projected to remain around 4 percent in 2019, fueled by wage increases and consumption, the current account deficit is projected to exceed 5 percent of GDP. Over the medium term, the current account deficit is projected to remain elevated, while GDP growth slows, reflecting lost competitiveness. More balanced policies and re-energized structural reforms are necessary to support long-term growth potential and sustainable income convergence toward the advanced EU countries.

Reducing imbalances should start with fiscal moderation…

3. Durable fiscal consolidation based on high quality measures, starting this year, is paramount to put the economy on a more resilient footing. Fiscal deficits should come down in good times so that they can go up in bad times in support of people’s incomes. Typically, this has not happened in Romania and the current juncture is no exception. More fiscal adjustment will also mean less inflation and thus less monetary tightening, which is good for competitiveness.

Achieving the 2019 budget target deficit of 2¾ percent of GDP would be the first step. In our estimate, meeting this target would require additional measures of 0.9 percent of GDP. A credible commitment to reduce the deficit to 1½ percent of GDP by 2022 would further strengthen the confidence in the budget framework and help reduce vulnerability.
The pension law currently under parliamentary discussion warrants a reassessment to balance social needs and fiscal sustainability. The provisions in the current bill would create new spending of about 4 percentage points of GDP. This would add a severe strain to the government finances, burden the young generation, and crowd out other priority spending on public investment, education and health.

Structural fiscal reforms would facilitate and sustain medium term fiscal consolidation. To improve revenue collections, strengthening the revenue administration (ANAF) is critical, including by modernizing the IT system and adopting modern compliance risk management to ensure that everyone pays what they owe. Given the numerous changes in recent years, the tax system should be carefully examined to identify distortions and areas where revenue gains are possible.

Room for improvement exists on the expenditure side too. The budget structure can be improved by moderating growth in rigid spending—the wage bill and pensions—while making room for more investment. Expenditure efficiency can be improved by further strengthening the procurement process and expenditure reviews.
…and monetary tightening needs to contribute as well

4. Monetary policy needs further tightening, as inflationary pressure is expected to stay elevated. Inflation is driven by the additional fiscal stimulus currently envisaged, output that is above its long-term potential, and rapidly rising wages. The first line of defense against high inflation and losses in people’s real incomes has to be the independence and credibility of the central bank. The second line, monetary tightening. That said, the extent of tightening can be much less if fiscal policy is adjusted as we recommend. The strict liquidity management announced by the central bank is a step in the right direction. By contrast, the recently introduced benchmark index for bank loans will hamper the transmission of monetary policy. The sizable current account deficit increases the premium of greater exchange rate flexibility as a shock absorber.

5. The banking system remains sound. The capital and liquidity positions are solid and non-performing loans have approached the EU average level. Good progress has been made to improve resilience, in line with the 2018 Financial Sector Assessment Program recommendations, including implementation of a debt-service-to-income limit and currency-differentiated liquidity requirements. A systemic risk buffer is being considered to address the vulnerability arising from banks’ large exposure to the Romanian state. Further financial development can be supported by preserving a stable economic and legal environment, avoiding legislative initiatives that distort market principles.

Sustaining investment and growth requires deeper reforms

6. Progress with structural reforms remains essential to alleviating constraints on growth and supporting competitiveness.

Continued rapid wage growth—including the minimum wage—in excess of productivity gains bodes ill for competitiveness. Going forward, minimum wages should be set by a transparent and objective mechanism reflecting improvements in productivity.
Determined reform of state-owned enterprises, accompanied by a commitment to strong corporate governance, would improve their financial performance and service to the public.

Efforts are needed to improve investment in public infrastructure, including to achieve more effective absorption of EU funds. To this end, special emphasis should be put on strengthening public investment institutions. Public-private partnerships often entail substantial risks. Therefore, such projects should be subject to careful analysis of their value-for-money, fiscal risks, and alternative financing options (e.g. EU funds).
Good governance is the foundation for stable economic development

7. Effective and sound institutions are critical for inclusive and sustained growth. Reducing corruption helps improve government revenue, enhance spending efficiency, and strengthen competitiveness. Strong governance has also been found to help reduce emigration, especially of the high-skilled. Whereas Romania’s anti-corruption initiatives had been internationally recognized, some of the amendments to the justice laws and the criminal codes have been criticized for potentially threatening the independence of Romania’s judicial system and weakening the capacity to fight corruption. However, we welcome the strong commitment made by the government to uphold judicial independence and the rule of law.

8. Greater predictability and medium-term orientation of policies would generate positive dividends for investment and growth. Adequate impact assessment, prior consultations with stakeholders and a more measured implementation would strengthen policy predictability and effectiveness. In this regard, several measures included in emergency ordinance 114/2018 (and subsequent amendments) leave room for further adjustment in light of their likely adverse effects on economic development. The sector-specific taxes and incentives—including on banks, construction and utilities—could create distortions that hinder investment or the efficient allocation of resources

An IMF staff team visited Bucharest during May 27-June 7 to conduct the 2019 Article IV consultation discussions. The team is grateful to the authorities and other counterparts for their warm hospitality and constructive dialogue.

Foto: InquamPhotos / George Călin