Cum distinge Generația Z dezinformările în Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia/ De la consumul rapid de informație, la „mă descurc singur” – Conferința regională Free Press for Eastern Europe

Generația Z din țările Europei Centrale și de Est și modul în care se raportează la mass-media, inclusiv modul în care depistează știrile false și cum reacționează la acestea au fost temele de discuție cu experții străini din cele 5 țări, plus România, în cadrul conferinței „Forțe unite împotriva dezinformării: reziliența societală în Europa Centrală și de Est”, Conferința regională a proiectului SCIENCE+, proiect la organizației Free Press for Eastern Europe care a avut loc la București.

Jowita Radzinska, de la University of Social Sciences and Humanities, Polonia, care a coordonat cercetările în cele 5 țări menționate a vorbit despre caracteristicile principale ale percepției în rândul Generației Z.

• „News to use” (știrile care folosesc la ceva): un lucru foarte important pentru publicul tânăr. Ei vor să simtă că sunt la curent cu ceea ce se întâmplă, dar vor ca știrile să fie utile pentru ei, dar și să fie consumate în mod convenabil: pe drum, în timpul pauzelor, atunci când este ușor și rapid pentru ei, a spus Radzinska.
• Respondenții au arătat o încredere foarte mare în educația mediatică, aceasta este considerată importantă, dar există o lipsă de interes în ceea ce privește investiția, practica, de a face orice efort pentru a îmbunătăți aceste abilități.

• Respondenții noștri nu se simt responsabili pentru a identifica dezinformarea, ei consideră că mass-media și jurnaliștii sunt responsabili pentru verificarea știrilor, Și de asemenea, de asemenea, au așteptări de la stat și de la lege să pună niște bariere.
  Necesitatea unei abordări critice este asociată cu schimbul de informații, nu cu consumul de informații. Care este strategia pentru a supraviețui potopului de informații?
• Tinerii cred în instinctul lor, intuiția este foarte importantă, au încredere în relatările de la prima sursă, în filtre și limite, riscul este că rămân în bula lor informațională și sunt conștienți de acest fapt. Mulți preiau scepticismul ca o rețetă pentru orice și știm cât de riscantă este această abordare
• Așteptări și nevoi – cred că este un lucru cunoscut că doresc să primească știri într-un mod simplu și rapid și distractiv. Consideră educația pentru dezinformare ca ceva necesar
• Trebuie să fim conștienți totuși că există o mare diferență între declarații și practică. În timpul interviurilor și-au construit o anumită imagine, nu înseamnă neapărat că toate răspunsurile corespund realității. 

Dimitra Voeva, Head of Research Department, Trend Research Center, Bulgaria a vorbit despre caracteristicile ce reies privind Generația Z din țara sa. 

• Pentru tinerii din Bulgaria, căutarea activă de informații nu era un obicei; dar sunt expuși la un flux de informații zilnic pentru că petrec mult timp pe rețelele sociale: Facebook, Instagram, Tiktok, altele, este ceva caracteristic pentru grupa lor de vârstă. 
• O parte dintre participanți își formează opiniile privind politica bazându-se pe opiniile și comentariile de pe Facebook; sunt expuși la informațiile înșelătoare și pot să nu distingă între fapte și opinii. La început nu toți participanții puteau să înțeleagă conceptul de media literacy fără clarificări suplimentare. Când am clarificat, o parte au fost de acord că nu toți din jurul lor corespund unei persoane cu educație media, au fost de acord că este foarte important dar nu este clar dacă chiar reflectă importanța acestui subiect 
• A distinge între fapte și opinii s-a dovedit o foarte mare provocare pentru participanți în ambele focus grupuri, nu au putut explica cum anume decid că o informație este un fapt sau este o opinie și acest lucru indică că poate până acum nu au analizat această problemă, poate a fost pentru prima oară când s-au întrebat 
• Au recunoscut deschis că este foarte dificil să facă diferența și mai ales e valabil când este vorba despre politică.
• Au provocări când trebuie să formuleze o opinie despre un anumit subiect și au spus că verifică împreună cu familia sau cu prietenii pentru a obține diferite perspective și mai multe surse pe o anumită informație. De asemenea, au mai spus că se bazează pe intuiția personală.
• Deși au spus că media literacy este importantă, nu fac eforturi pentru a-și îmbunătăți abilitățile. 
• În ambele focus grupuri s-a remarcat scepticism privind acuratețea informațiilor din media, au găsit știri sau puncte de vedere care erau contradictorii ceea ce face să fie foarte greu pentru ei să-și formeze o opinie clară. 
• Există o conștientizare a potențialului de fake news și dezinformării , unii au pus că atunci când o informație este prezentată în mod similar de mai mult de o sursă, înseamnă că este adevărată; unii au adoptat o abordare mai critică.
• Diferențe – cei dintr-un oraș mai mic spun că dacă o informație apare la TV este o garanție că nu este fake news. Cei din Sofia erau mai sceptici legat de asta. 
• Mai mulți participanți au spus că au întâlnit fake news și asta are impact asupra încrederii lor în mass media, în general. Un participant a spus chiar că după ce a aflat că o informație din media era fake a început să se gândească că poate toate celelalte sunt la fel, ceea ce scade încrederea sa în media. 

Bencze Sagvari, Senior research fellow at the Centre for Social Sciences, HUN-REN –Hungarian Research Network, Ungaria

• Tinerii din Ungaria sunt chiar și mai pasivi decât alții din regiune privind informarea. Au un sentiment puternic că politica nu e în interesul lor și nimeni nu le reprezintă interesele. Sunt mai degrabă inactivi pe subiect în mediul online și offline, participarea politică nu este între activitățile lor preferate. 
• A existat recent un miting unde au participat tineri dar a fost organizat prin intermediul rețelelor online, de influenceri, nu de politicieni sau media tradițională. Circa 150.000 de persoane au fost în marș în piața centrală din Budapesta. 
• Alte caracteristici: conformitate și polarizare, mă refer la polarizarea valorilor, cu siguranță valorile liberale și cele de mediu sunt cele mai evidente pentru generația Z 

• Dar sunt totodată și cei pe care îi reprezintă valorile familiei – sunt importante, ceea ce contribuie la polarizare
• Nu au tendința de a fi rebeli.
• Poziționarea este clară privind orientarea pro-europeană și către Vest. 
• Totodată, există subiectul migrației: un teren cu multe informații și dezinformări în ultimii ani și multe cercetări au arătat că respingerea migrației este ridicată , începând de la criza imigranților din 2018; așadar la acest aspect, respingerea migrației, tinerii nu diferă de cei în vârstă. Desigur și unii dintre factori precum educație , statusul studenților – afectează percepția. 
• Încrederea în media:  este în general valabil ce s-a discutat despre România și Bulgaria. 
• Political news – în mare parte se bazează pe portalurile mari dar în general consumă conținut în stil „snacking” – nu este parte din rutina zilnică, uneori se uită, uneori nu, dar nu merg pe articole de profunzime, ci doar se uită la titluri, de asemenea mare parte din ceea ce văd văd pe social media
• Le place conținutul „ready-made” care pare atractiv pentru ei. Provocarea cea mai mare pentru media literacy și construirea încrederii este că sunt din ce în ce mai fideli informațiilor scurte, precum un slide de Tiktok și lasă puțin spațiu pentru argumente lungi, deschiderea perspectivelor multiple pt că ar presupune mai mult timp de înțelegere așa că este cumva în contradicție cu modul în care media poate să câștige încredere .
• Încrederea în media: nivelul este în general scăzut, numai politicienii sunt mai jos ca nivel de încredere. 
• Fake news: În cadrul cercetărilor ei afirmă că știu cum să abordeze fake news-urile. Că au senzorii potriviți și îi folosesc. Dar este o siguranță falsă , care decurge din lipsa de educație media, că au abilitățile necesare de a identifica fake news, și nu se întâmplă doar în Ungaria. Am avut un exemplu chiar ieri aici la clasă (în Statele Unite), le-am spus studenților să identifice fake news vs discursuri reale ale unor personaje cunoscute. Cu ajutorul meu au fost capabili să identifice ⅓ din răspunsurile corecte, cred că este una dintre cele mai mari provocări ale anilor următori până la apariția unor reglementări sau control pentru aceste tehnologii în media. 
• Suportul pentru război – narativele ungare au fost contradictorii de la început la nivelul comunicării Guvernamentale. Am avut 2 realități paralele. Media pro-Guvern, care au avut mesaje favorabile sau acuzand ambele părți și media de opoziție, care au acuzat Rusia. În 2022 la alegerile din Ungaria implicarea în război a fost principala narațiune și mesajul dinspre Guvern fost că ei sunt pro-pace și opoziția este pro-război. A fost o prezentarea simplistă și dihotomică, ceea ce a afectat percepția și atitudinea tinerilor pentru că a fost dificil să treacă de viziunea simplistă precum a fost oprezentată, au devenit tot mai sceptici față de media și față de războiul în sine. 

Barbora Hronova, Head of Qualitative Research, InsighLab, Czechia

• „I don’t need you, I can handle it myself” – acesta poate fi motto-ul cercetării noastre în Cehia dar și în Slovacia. 
• Vedem la Gen Z încredere în sine când vorbim despre media literacy și dezinformare, această încredere nu este bazată pe abilități reale.  Există diferențe mari în atitudinea față de media între cele două țări, o mare neîncredere în Slovacia, în stat, instituții, politicieni dar și media și asta are un efect profund în comportamentul față de media. Se consideră bine informați, încearcă să fie la curent și să fie pregătiți pentru ceea ce va urma. Urmăresc surse multiple (în special online media).
• În Slovacia, tinerii urmăresc profilele publice ale politicienilor și ale jurnaliștilor, vor să fie aproape de sursa originară de informație. 
• Observăm percepții diferite asupra acoperirii tematice în media în Cehia și în Slovacia. Cehia: sunt mulțumiți de cum sunt acoperite temele, găsesc ceea ce îi interesează. In Slovacia, spun că sunt prea multe știri negative, despre război mai ales din Ucraina, despre chestiuni internaționale, green, LGBT, preferă mai mult știri pozitive, locale, despre oameni, care pot reprezenta motivație pentru ei.
• Cum se descurcă cu dezinformarea – și aici vedem un nivel ridicat de încredere. Respondenții spun că pot să recunoască dezinformarea. Ce le ridică semne de întrebare: titluri prea senzaționale, surse necunoscute, informații contradictorii, limbaj plin de greșeli. Consideră dezinformarea drept periculoasă și o asociază cu distracția și cu a confuza pe cineva, nu o pot asocia cu propaganda de război sau cu influența politică.   
• Dar a fost un moment când au realizat adevăratul pericol al dezinformării: în pandemie. 
• Cel mai comun și poate singura strategie – încercarea de a găsi și altă sursă de informare, fie pe internet sau discută cu familia sau cu alți colegi. Nu există nicio strategie sofictsicată pentru a verifica informația, încrederea în sine este foarte ridicată. 
• În Slovacia am avut și răspuns de genul „Cine știe care este adevărul”- ceea ce arată  neîncredere și frustrare, neîncredere că adevărul poate fi aflat. 
• În Cehia le-am arătat un video al președintelui editat pentru a schimba sensul discursului președintelui. În Slovacia le-am arătat poză cu pașaportul israelian al Olenei Zelenski. 
• Cei mai mulți le-au considerat înșelătoare. Motivele: calitate proastă a editării video, că atitudinea președintelui nu se potrivea cu mesajul din video. Întrebați care ar fi pașii următori, respondenți au spus că le vor ignora. 
• Cum văd respondenții viitorul informației: teama dezvoltării aplicațiilor cu AI, a creșterii informațiilor generate de AI, aproape imposibil să sortezi și să distingi informația. Văd educația media ca importantă și că va fi și mai importantă în viitor dar nu fac nimic pentru activități în sine de educație media. 
• Așteptări: în Cehia ,se așteaptă ca rolul media să fie consolidat, să fie un garant al conținutului de calitate 
• În Slovacia: sentiment de neîncredere, se simt neajutorați. Viitorul este asociat cu teamă și îngrijorare.
• Recomandări. Pentru media: povești specifice, în context, explainere, povești locale, acestea par a fi cele mai bune metode pentru a explica background și context 
• Nu sunt interesați de știri despre conflictul din Ucraina dar când am prezentat povestea medicilor ucraineni au devenit interesați. 
• Echilibru între formă și conținut. 
• Pentru educația media, cea mai bună modalitate ar fi să fie oferită sub diferite forme, de diferite instituții, ca un fel de ghiduri, nu ca „predare” ci ca orientare, să fie explicat că oricine este vulnerabil. 

—

Context

Evenimentul „Forțe unite împotriva dezinformării: reziliența societală în Europa Centrală și de Est”, Conferința regională a proiectului SCIENCE+, proiect la organizația Free Press for Eastern Europe care a avut loc la București, în 28 și 29 februarie și a reunit reprezentanți ai Guvernelor și experți din România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia.

Generația Z din țările Europei Centrale și de Est și modul în care se raportează la mass-media, inclusiv modul în care depistează știrile false și cum reacționează la acestea au fost temele de discuție în prima zi a conferinței.
În a doua zi, subiectele de discuție în cadrul panelurilor au fost:

• TRUST IN MEDIA AND BEYOND – discuție cu mass-media, guverne și cercetători cu privire la noile modalități de îmbunătățire a încrederii în mass-media independente, în știință și autorități în întreaga regiune. Un accent deosebit a fost pus pe ceea ce pot face mass-media și jurnaliștii pentru a ajuta în acest proces și unde colaborarea intersectorială este cea mai benefică.
• DINCOLO DE CRIZĂ: ÎMBUNĂTĂȚIREA COMUNICĂRII ÎNTRE STAKEHOLDERI  – În ceea ce privește crizele, regiunea s-a confruntat cu mai multe, de la valul de migrație cauzat de război până la crimele șocante cu motivație etnică. În timp ce guvernele, mass-media și societatea civilă au făcut tot posibilul pentru a avertiza populațiile împotriva etichetării rapide și a teoriilor conspirației, lipsa unei comunicări coerente între aceste părți interesate a stat adesea în calea lor. Ar putea formate sau platforme mai bune să creeze încredere pe termen lung între guverne și societate? Ce poate face mass-media pentru a ajuta? Sesiunea a urmărit să contureze un mix de soluții prezentate de către organizații guvernamentale și non-profit și schimb de experiență cu ceilalți participanți.
• ANUL SUPER-ALEGERILOR 2024 – Cum se pregătesc România și alte țări din regiune pentru alegerile europene în contextul incertitudinii globale, cu alegeri majore în întreaga lume? Care sunt principalele provocări și căile cele mai bune de urmat? Sesiunea s-a axat pe expertiza românească, cu participarea mai multor invitați internaționali.