Cum explică CCR respingerea abrogării pensiilor speciale: Legea a fost o simplă reacţie de ”abrogare” a unor prevederi legale pretins a crea ”sentimente” negative

Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă a fost adoptată fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacţie de „abrogare” a unor prevederi legale pretins a crea „sentimente” negative, explică Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a admis sesizările Înaltei Curţi şi a Avocatului Poporului, transmite Agerpres.

Pe 6 mai, Curtea Constituţională a admis sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului asupra Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale.

„Curtea reţine că legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum şi funcţii de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ‘pensiilor speciale’, fără a se respecta, în consecinţă, exigenţele impuse atât din punctul de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât şi al fondului reglementărilor”, se precizează în motivare.

Astfel, arată judecătorii constituţionali, în procedura de adoptare s-au încălcat ordinea constituţională de sesizare a Camerelor Parlamentului şi regulile aplicabile dezbaterilor parlamentare pentru parte din domeniile de reglementare.

„De asemenea, legea a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor de calitate a reglementării, respectiv fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacţie de ‘abrogare’ a unor prevederi legale pretins a crea ‘sentimente’ negative şi cheltuieli bugetare semnificative. Tot astfel, legea a fost adoptată cu încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi în pofida avizelor negative (Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Superior al Magistraturii), respectiv a punctului de vedere al Guvernului, în care s-au semnalat jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în această materie şi caracterul obligatoriu al acesteia”, explică CCR.

Totodată, se precizează în document, cu referire la statutul magistraţilor, analizat cu precădere în sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legea criticată nesocoteşte atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate, prin care Curtea Constituţională a statuat, în mod consecvent, că abrogarea reglementărilor referitoare la pensia de serviciu a magistraţilor (judecători, procurori, magistraţi-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, judecători ai Curţii Constituţionale) încalcă dispoziţiile constituţionale care consacră independenţa justiţiei.

„Acest principiu constituţional trebuie să fie respectat de orice reglementare referitoare la salarizarea şi, respectiv, reglementarea pensiilor în materie. Nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale (…). Acestor incompatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, menţionează Curtea.

Pe de altă parte, spune instanţa constituţională, stabilirea nivelului pensiei ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia.

În ceea ce priveşte efectul juridic al deciziei de constatare a neconstituţionalităţii legii în ansamblul său, Curtea reţine că acesta este circumscris articolului 147 alineatul (2) şi (4) din Legea fundamentală şi jurisprudenţei Curţii în materie, astfel că „Parlamentului îi revine obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, iar, în ipoteza iniţierii unui nou demers legislativ, de a se conforma celor statuate prin decizia Curţii”.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Citește și: Abrogarea pensiilor speciale este neconstituțională, a decis CCR