Cum explică Florin Goidea, directorul Portului Constanța, aglomerația de barje cu grâu ucrainean din Sulina: „Ucrainenii au vrut să ajungă cu toate navele la încărcare, dar ar fi blocat Dunărea / Cel mai important pe Dunăre este siguranța navigației”

Blocajul barjelor ucrainene la Sulina a avut loc pentru că toți au vrut să ajungă concomitent la încărcare și nu se putea face o astfel de manevră pe Dunăre, așa cum se întâmplă într-un port maritim, a declarat pentru G4Media și Info Sud-Est directorul Portului Constanța (CN APMC), Florin Goidea. Poziția sa vine după ce mai mulți oficiali ucraineni au acuzat administrația portului Sulina că nu permite accesul navelor ucrainene. 

• “Nu s-a întâmplat din cauză că nu erau destui piloți, ci pentru că ucrainenii au vrut să ajungă cu toate navele acolo. Așa ceva nu se poate. Nu poți să blochezi Dunărea. Zonele de ancoraj pe Dunăre sunt mici, nu sunt ca în mare liberă. Și pe Dunăre circulă vapoare, circulă convoaie, circulă diverse nave”, a mai explicat Florin Goidea, întrebat fiind care a fost cauza aglomerării a zeci de barje în rada Sulina.

Pentru a rezolva situația și a găsi soluții de decongestionare, șefii autorităților navale și portuare din România, Ucraina și Republica Moldova s-au întâlnit joi, la Galați, la sediul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ).

• “Ieri a fost întâlnire acolo, ați văzut, și s-a luat decizia care trebuia să fie luată de mult. Știți care este problema, eu ca și comandant de navă am stat la Sulina la rând, am avut șase-șapte nave înaintea mea care erau la tranzitare. Cel mai important lucru pe Dunăre este siguranța navigației. Nu degeaba când au făcut canalul, Comisia Dunării a stabilit distanța între nave, când intră, când ies, să nu se întâmple accidente și să nu se întâmple blocaje. Acum am văzut că s-a rezolvat frumos, porturile vor da către AFDJ navele care trebuie să intre, care au loc la dană în funcție de rata lor de operare, au plecat una-două, intră cutare și cutare”, a precizat Florin Goidea.

Acesta a mai adăugat că problema a apărut în momentul în care toată lumea a vrut să ajungă cât mai repede la încărcare:

• “Blocajul a fost pentru că toți au vrut să ajungă la încărcare și nu se putea face chestia asta pe Dunăre, nu din cauză că nu erau destui piloți, ci pentru că ucrainenii au vrut să ajungă cu toate navele acolo. Așa ceva nu se poate. Nu poți să blochezi Dunărea. Zonele de ancoraj pe Dunăre sunt mici, nu e ca și când stai în mare liberă. Iar pe Dunăre circulă vapoare, circulă convoaie, circulă diverse nave”, a mai precizat directorul CN APMC.

Întrebat dacă există o cooperare între Portul Constanța și Sulina și dacă APMC poate găsi și alte soluții de deblocare a situației de acolo, Goidea a răspuns că sunt lucruri diferite, care nu au legătură între ele:

“Nu avem legatură unii cu alții, pentru că sunt două chestii diferite. Noi doar primim barjele care vin, adică operatorii portuari primesc barjele care sunt încărcate la Reni, la Sulina, sau autopropulsatele care vin, descarcă în terminale aici în vederea exportului pe nave mult mai mari. Sunt lucruri total diferite, nu avem treabă unii cu alții, decât ministerul, avem același minister”, a conchis Florin Goidea, directorul CN APMC.

Context

De la începutul invaziei Rusiei, în 24 februarie, și de la blocada nordului Mării Negre organizată de Moscova, Portul Constanța a devenit un hub important pentru exporturile de cereale ucrainene, care sunt încărcate, în mare parte, în porturile de pe Dunăre Reni și Ismail. Reorientarea barjelor ucrainene către aceste porturi a aglomerat circulația pe Dunăre și a crescut timpii de așteptare în rada Sulina, la intrare din Marea Naeagră pe canal.

Joi, autoritățile din România, Ucraina și Republica Moldova s-au întâlnit pentru a decongestiona situația și au convenit o coordonare comună a activităților. Porturile vor comunica AFDJ, care organizează pilotajul, adică însoțește navele la intrare în canal, lista navelor care pot fi operate și care au cheu liber, și astfel se vor stabili prioritățile și ordinea de intrare a navelor.

De asemenea, în urmă cu cateva zile Administraţia Zonei Libere (AZL) Sulina, Căpitănia Portului Sulina şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) din Galaţi au creat un nou front de acostare în oraşul Sulina pentru a veni în sprijinul navelor maritime care aşteaptă zile la rând să intre din Marea Neagră pe şenalul navigabil.

În ceea ce privește Portul Constanța, traficul total de mărfuri cu proveniență/destinație Ucraina derulat pe aici în cele trei luni de război s-a ridicat la 819.106 tone, din care trafic maritim 362.599 tone și trafic fluvial 456.507 tone.

De la începutul războiului au ajuns în Portul Constanța 9.010 containere, din care 3.484 au fost expediate, restul fiind depozitate în terminale.

De asemenea, la această dată, în Portul Constanța sunt depozitate în silozuri circa 90.000 tone de cereale și sunt așteptate peste 100.000 tone, majoritatea pe barje dinspre porturile Reni și Ismail.

Totodată au fost exportate deja peste 180.000 tone cereale din Ucraina, la bordul navelor. Alte 100.000 de tone de mărfuri din Ucraina au reprezentat alte mărfuri: echipamente, minereuri, cărbune, țevi.

sursa foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO