Cum explică Ministerul Justiției că vrea să trimită doar 10 procurori la Parchetul European, deși Kovesi a cerut 20: ”Temeinice și detaliate consultări cu DNA și Parchetul General”

Ministerul Justiției a confirmat miercuri printr-un comunicat de presă informația publicată în exclusivitate de G4Media.ro, potrivit căreia România a acceptat să delege doar 10 procurori la Parchetul European pentru anchetarea dosarelor cu fraude din fondurile europene.

G4Media.ro a scris că Parchetul European a solicitat României să aprobe un număr cuprins între 20 și 30 de procurori care vor investiga fraudele cu fonduri europene, însă ministerul justiției a anunțat că acceptă doar 10 procurori,

Ministerul Justiției justifică delegarea a doar 10 procurori prin ” temeinice și detaliate consultări atât cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și cu Direcția Națională Anticorupție”.

”Numărul propus de 10 procurori a fost stabilit inclusiv în acord cu nevoile operative ale Parchetului European (EPPO), ale DNA, desemnată unitate de suport a Parchetului European, în perfectă rezonanță cu pozițiile cvasitotalității miniștrilor de Justiție din Statele Membre UE exprimate cu ocazia Consiliului JAI de la Zagreb din luna ianuarie 2020, în sensul de a sprijini operaționalizarea treptată a Parchetului European (EPPO) și extinderea capacității acestuia pe măsura progreselor înregistrate”, arată Ministerul Justiției în comunicatul citat.

Context: Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a trimis săptămâna trecută o scrisoare ministerului justiției în care îl anunță pe Cătălin Predoiu că respinge oferta Guvernului Român, în contextul în care România este campioană la fraudele cu fonduri europene.

În raportul OLAF pe anul 2019, (oficiul european de luptă anti-fraudă), România conduce în topul țărilor europene anchetate pentru fraude cu fonduri UE. România ocupă primul loc cu 11 investigații deschise, fiind urmată de Italia cu 9 investigații, Grecia, Polonia și Bulgaria, cu câte 7.

Potrivit surselor G4Media.ro, Parchetul European solicită un anumit număr de procurori fiecărei țări UE, dintre cele 22 care au aderat la această structură, pe baza unui set de criterii, între care cel mai important este numărul de dosare raportat anual în care sunt anchetate fraudele cu fonduri europene.

Or, și aici România conduce detașat, cu aproape 1000 de dosare penale deschise anual la nivelul țării, vizând infracțiuni comise la cheltuirea banilor europeni. O altă statistică DNA arată că în perioada 2014-2018, procurorii au trimis în judecată 938 inculpați, în 363 cauze pentru comiterea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Prejudiciul reținut în aceste cauze a fost de 494 milioane lei, din care aproximativ 90% reprezintă prejudiciu la bugetele Uniunii Europene. În aceeași perioadă, instanțele de judecată au condamnat deja 452 de inculpați și au obligat persoanele condamnate la despăgubiri către părțile civile în valoare de aproximativ 140 milioane lei.

Comunicatul integral al Ministerului Justiției:

Procedura de stabilire a numărului de procurori români delegați la Parchetul European (EPPO) a fost inițiată încă de la sfârșitul anului 2019, Ministerul Justiției fiind primul care a inițiat dialogul cu Procurorul Șef European (PSE) în legătură cu acest subiect (scrisoarea ministrului Justiției din data de 8 noiembrie 2019).
Procedura de stabilire a numărului de procurori presupune un dialog între fiecare autoritate națională competentă din fiecare Stat Membru UE.
Procedura este încă în curs de desfășurare atât între Ministerul Justiției din România și PSE, cât și între alte ministere de Justiție din alte state membre și PSE. Informațiile și afirmațiile vehiculate public conform cărora România ar bloca procesul de stabilire a numărului de procurori europeni nu au suport în situația reală din teren.
România, prin Ministerul Justiției, a propus un număr de 10 procurori și 20 de specialiști de suport (polițiști, personal auxiliar etc.) după ce a efectuat temeinice și detaliate consultări atât cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și cu Direcția Națională Anticorupție. Ministerul Justiției a organizat și condus consultări (în sistem videoconferință) ale acestor instituții cu PSE plecând de la o evaluare a numărului de cauze în perspectivă, a stadiului procesual a celor mai multe din aceste cauze și a complexității lor. Numărul propus de 10 procurori a fost stabilit inclusiv în acord cu nevoile operative ale Parchetului European (EPPO), ale DNA, desemnată unitate de suport a Parchetului European, în perfectă rezonanță cu pozițiile cvasitotalității miniștrilor de Justiție din Statele Membre UE exprimate cu ocazia Consiliului JAI de la Zagreb din luna ianuarie 2020, în sensul de a sprijini operaționalizarea treptată a Parchetului European (EPPO) și extinderea capacității acestuia pe măsura progreselor înregistrate.
Orientativ, ca număr de procurori delegați, în raport cu cifrele neoficiale și nedefinitive vehiculate până la această oră (procesul de consultări fiind în curs, nedefinitivat), România se plasează pe locul 5, cu un număr de 10 procurori, majoritatea statelor propunând 1-2 procurori, cu excepția a 6-8 state, între care și România, care propun un număr de 5, 10, 11, 14 și respectiv 20 de procurori (2 state).
În condițiile indicate supra, Ministerul Justiției subliniază din nou că procesul de consultări este în curs cu majoritatea autorităților competente din Statele Membre și își exprimă speranța că pozițiile publice adoptate de diverși actori politici în legătură cu acest subiect vor fi fundamentate pe o analiză atentă a situației reale din teren, în raport cu particularitățile fiecărei țări și statistici riguroase.

Foto: Cătălin Predoiu (Inquam Photos / Octav Ganea)