Cum expulzarea unui salvadorian a devenit un punct de cotitură în istoria SUA / O ciocnire între administrația Trump și puterea judecătorească este inevitabilă

Saga lui Kilmar Abrego Garcia a devenit mai mult decât suferința unui migrant fără documente într-o închisoare salvadoriană și este acum unul dintre acele cazuri rare care rezonează în istorie și dictează caracterul Americii însăși, scrie CNN.

Soarta rezidentului expulzat din Maryland se transformă într-un test definitoriu al programului de expulzări în masă al lui Donald Trump și al capacității democraților de a prezenta un argument contrar în problema complicată din punct de vedere politic a imigrației, care în mod normal favorizează președintele și partidul său.

Cazul Abrego Garcia și chestiunile conexe ar putea fi catalizatorul unei coliziuni constituționale între o administrație care nu acceptă nicio restricție asupra puterii sale și autoritatea sistemului judiciar de a controla un președinte fără restricții.

Rezultatul final al acestei bătălii juridice critice ar putea depinde de faptul dacă majoritatea conservatoare a Curții Supreme este dispusă să riște o confruntare cu președintele, pe care pare dornică să o evite.

Administrația a recunoscut în instanță că Abrego Garcia a fost expulzat din cauza unei erori administrative, ignorând decizia unui judecător conform căreia acesta nu putea fi trimis înapoi în țara sa natală, El Salvador, unde viața sa ar putea fi în pericol. Dar oficialii refuză să îl returneze pe Abrego Garcia în SUA, susținând că nu au puterea de a forța El Salvador să facă acest lucru.

De asemenea, oficialii aleg să interpreteze decizia Curții Supreme, conform căreia administrația Trump trebuie să „faciliteze” întoarcerea lui Abrego Garcia, ca o aprobare unanimă a poziției administrației. Aceștia susțin că, deoarece Abrego Garcia se află în custodia unui guvern străin, nu au nicio putere să îl returneze.

Casa Albă insistă că Abrego Garcia este un terorist, un membru al celebrei bande MS-13, care nu va fi niciodată adus înapoi în SUA. Dar nu a reușit să prezinte dovezi definitive care să ateste aceste afirmații.

În schimb, a denigrat caracterul lui Abrego Garcia, subliniind o dispută domestică cu soția sa născută în SUA și o afirmație conform căreia ar fi fost implicat în traficul de persoane. Însă Abrego Garcia nu a fost urmărit penal în niciunul dintre cazuri, iar soția sa a respins acuzațiile împotriva sa.

„Un președinte fără lege”

Senatorul de Maryland Chris Van Hollen a vizitat El Salvador săptămâna trecută. Abrego Garcia a fost scos din arest pentru a-l întâlni, îmbrăcat în civil, într-o ședință foto aparent pusă în scenă de guvernul aliat al lui Trump pentru a-l stânjeni pe democratul aflat în vizită.

„Subiectul la îndemână este că el și administrația sa sfidează un ordin judecătoresc de a-i acorda lui Abrego Garcia drepturile sale procesuale”, a declarat Van Hollen duminică pentru Dana Bash de la CNN în cadrul emisiunii «State of the Union». „Trebuie să vorbească sau să tacă în instanță”. Senatorul a susținut că acest caz dovedește că America are un „președinte fără lege care ignoră ordinul Curții Supreme a Statelor Unite de a facilita întoarcerea sa”.

Democrații, afectați de refuzul îndelungat al fostului președinte Joe Biden de a admite existența unei crize la frontiera sudică, au avut recent dificultăți în gestionarea politicii privind imigrația. Iar administrația Trump a încercat să exploateze problema Abrego Garcia pentru a-i forța pe apărătorii acestuia să se alinieze poziției sale dure, pe care o consideră benefică din punct de vedere politic.

Dar Van Hollen a spus că problemele depășesc cu mult situația dificilă a unei persoane și ajung la problema fundamentală a puterii prezidențiale, în care Trump forțează și poate depăși limitele legale în chestiuni care depășesc imigrația.

Van Hollen a susținut că președintele se folosește de flagelul violenței bandelor pentru a justifica ocolirea garanțiilor legale. Întrebat de Bash dacă ar fi de acord ca Abrego Garcia să fie în cele din urmă expulzat, având în vedere statutul său de persoană fără documente, Van Hollen a răspuns: „Sunt de acord cu ceea ce dictează legea”.

Van Hollen a fost atacat dur de Trump și de Casa Albă în legătură cu vizita sa. Președintele l-a numit „prost”, iar cazul i-a determinat pe unii democrați, inclusiv pe guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, să sugereze că partidul ar face mai bine să-l atace pe Trump în privința economiei, o problemă care ar putea conta mai mult pentru alegători.

Dar Van Hollen și-a apărat poziția. El a declarat pentru Bash de la CNN: „Nu cred că este vreodată greșit să lupți pentru drepturile constituționale ale unei persoane, deoarece dacă renunțăm la drepturile unei persoane, amenințăm drepturile tuturor”.

Cu toate acestea, Tom Homan, țarul de frontieră al administrației Trump, a refuzat să se pronunțe cu privire la acest caz, care a devenit un test acid al abordării mai largi a administrației în materie de imigrație.

La urma urmei, dacă Abrego Garcia este returnat, se vor ridica întrebări cu privire la statutul altor sute de migranți fără documente despre care administrația susține că sunt teroriști și membri ai bandelor, care au fost trimiși într-o închisoare notorie din El Salvador. Iar administrația Trump ar admite tacit că instanțele au jurisdicție asupra comportamentului său.

„Am eliminat din Statele Unite o amenințare la adresa siguranței publice, o amenințare la adresa securității naționale, un membru violent al unei bande”, a declarat Homan duminică la emisiunea «This Week» de pe ABC News.

„Informațiile ICE spun că este membru al bandei MS-13. Informațiile confidențiale spun că este membru al bandei MS-13. Țara El Salvador spune că este membru al bandei MS-13. Cred că este exact acolo unde ar trebui să fie”.

Se pregătește o ciocnire constituțională pe care Curtea Supremă ar putea dori să o evite

Programul de deportare în masă al administrației Trump – o piesă centrală a campaniei electorale 2024 a președintelui – este acum implicat în mai multe provocări juridice.

Pare inevitabil ca politicile, care au aterizat deja în fața Curții Supreme, să se întoarcă acolo pentru adjudecarea finală într-un moment de importanță istorică.

În primele ore ale zilei de sâmbătă, de exemplu, o majoritate a Înaltei Curți a blocat temporar deportarea de către administrație a unui grup de imigranți din Texas în temeiul Legii privind dușmanii străini din 1798.

Judecătorul Samuel Alito, care a fost în dezacord cu colegul său conservator Clarence Thomas, a criticat decizia ca fiind „fără precedent și discutabilă din punct de vedere juridic”. Se așteaptă ca, în zilele următoare, Curtea să emită o hotărâre mai oficială cu privire la faptul dacă Casa Albă poate merge mai departe.

Utilizarea Legii privind străinii inamici este controversată din mai multe motive. În primul rând, este una dintre cele mai cunoscute legi din istoria SUA și a stat la baza internării americanilor de origine japoneză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care este acum considerată un capitol întunecat din istoria SUA.

În al doilea rând, legea este concepută pentru a fi utilizată în timp de război pentru a reține și deporta civili. În ciuda afirmației lui Trump conform căreia SUA sunt supuse unei invazii de migranți, SUA nu se află în stare de război.

Într-un alt caz legat de lege, judecătorul districtual american James Boasberg a decis miercuri că administrația a dat dovadă de „neglijență intenționată” față de ordinul său de la jumătatea lunii martie privind oprirea zborurilor de deportare, pe fondul unei dispute privind legalitatea expulzărilor. Acesta a fost primul judecător care a constatat că „există o cauză probabilă” pentru a reține oficialii administrației pentru sfidare penală.

Principalele motive de îngrijorare cu privire la utilizarea Alien Enemies Act se reduc la lipsa de oportunități pentru deținuți de a contesta acțiunea împotriva lor în instanță. Această impresie – că drepturile constituționale de bază și procedurile legale care stau la baza republicii sunt încălcate – este cristalizată de cazul Abrego Garcia și este motivul pentru care adversarii lui Trump, precum Van Hollen, o consideră atât de critică.

Săptămâna trecută, o curte federală de apel a respins cererea administrației de a trece peste decizia unui judecător federal din Maryland, Paula Xinis, în cazul Abrego Garcia. Xinis este din ce în ce mai frustrată de tacticile de amânare și de sfidarea administrației, după ce aceasta i-a ordonat să urmeze instrucțiunile Curții Supreme și să „faciliteze” întoarcerea lui.

Într-o hotărâre pronunțată joi, Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul 4 a respins cererea de urgență a guvernului de a suspenda ordinul lui Xinis în așteptarea recursului.

Scriind pentru curtea de apel, judecătorul Harvie Wilkinson a declarat că afirmarea de către administrație a „dreptului de a ascunde rezidenți ai acestei țări în închisori străine fără nici o aparență de proces echitabil” ar trebui să fie „șocantă nu numai pentru judecători, ci și pentru simțul intuitiv al libertății pe care americanii departe de tribunale încă îl prețuiesc”.

Wilkinson, numit de fostul președinte Ronald Reagan, a avertizat cu privire la o situație în care două ramuri ale guvernului „se învrăjbesc irevocabil una împotriva celeilalte într-un conflict care promite să le diminueze pe amândouă”.

„Dacă astăzi Executivul își revendică dreptul de a expulza fără un proces echitabil și fără a ține cont de ordinele judecătorești, ce garanție va exista mâine că nu va expulza cetățeni americani și apoi își va declina responsabilitatea de a-i aduce acasă?” a întrebat Wilkinson. „Și ce garanție va exista că Executivul nu își va exercita puterile sale discreționare largi asupra dușmanilor săi politici?”

Hotărârea a încapsulat acest moment periculos din istoria americană și întrebarea dacă sistemul judiciar – unul dintre ultimele controale eficiente ale puterii lui Trump – va constrânge sau va permite un președinte care vede puține limite ale autorității sale.